Firme româneşti cu paşaport olandez

Este convenabilă mutarea sediului companiei din România într-o altă ţară a Uniunii Europene? Şi dacă da, către ce ţări merită să te îndrepţi? Olanda şi Austria se întrec în facilităţi pentru companii. S-a discutat mult de tranzacţia prin care Dinu Patriciu a vândut 75% din Rompetrol Group, în urma căreia statul român nu a încasat niciun fel de impozit. Acest lucru a fost posibil datorită existenţei unui holding cu sediul în străinătate. Un alt cunoscu

Este convenabilă mutarea sediului companiei din România într-o altă ţară a Uniunii Europene? Şi dacă da, către ce ţări merită să te îndrepţi? Olanda şi Austria se întrec în facilităţi pentru companii.

S-a discutat mult de tranzacţia prin care Dinu Patriciu a vândut 75% din Rompetrol Group, în urma căreia statul român nu a încasat niciun fel de impozit. Acest lucru a fost posibil datorită existenţei unui holding cu sediul în străinătate.

Un alt cunoscut om de afaceri care a decis să-şi mute sediul companiei peste graniţă este Dan Ostahie, proprietarul Altex, care a ales tot Olanda. Ce îi face însă pe businessmenii autohtoni să ia o asemenea decizie?

Unul dintre cele mai importante avantaje pentru relocarea sediului central al companiei în străinătate este circulaţia liberă a banilor între subsidiarele din diverse ţări şi compania-mamă. Dividendele plătite de subsidiara din România, de exemplu, nu sunt impozitate la sursă, potrivit directivelor UE referitoare la dividendele plătibile între membrii Uniunii. De asemenea, în ţări precum Olanda sau Austria nici holdingurile nu plătesc impozite pentru dividendele primite. Astfel, profiturile dintr-o subsidiară pot finanţa investiţii în alte afaceri fără ca o parte din bani să se scurgă către bugetul vreunui stat. O asemenea structură este potrivită pentru firmele care îşi doresc o dezvoltare regională, pentru că asigură un flux al banilor la fel de uşor între subsidiarele din fiecare ţară şi grupul central.

Printre cele mai importante diferenţe între diversele locaţii pretabile pentru înfiinţarea unui holding se află numărul de convenţii pentru evitarea dublei impuneri, statele cu care sunt încheiate aceste convenţii şi prevederile conţinute de acestea.

De exemplu, un antreprenor român care doreşte să-şi extindă afacerile în Republica Moldova Ucraina sau Kazahstan trebuie să caute o ţară care să aibă convenţii cât mai favorabile împotriva dublei impuneri atunci când vrea să-şi mute sediul central.

Vânzarea firmei este mai convenabilă printr-un holding

Stabilirea sediului în străinătate este utilă şi în perspectiva vânzării afacerii. „Orice rezident fiscal din România, persoană fizică sau juridică, datorează un impozit de 16% pe câştigurile de capital. Dacă tranzacţia presupune vânzarea de către un acţionar olandez, acesta nu plăteşte impozit prin reţinerea la sursă în România pentru câştigurile de capital. Dacă o firmă olandeză se decide să vândă participaţiile ei dintr-o firmă românească, nu datorează impozit pe câştigurile de capital din România. Există nişte condiţii aici, evident, o perioadă minimă de deţinere şi o cotă minimă de deţinere“, explică Radu Chirvase, director al Consulco România.

Accesul la finanţări este şi el mai uşor în acest fel. E bine ştiut faptul că ratingul unei firme nu este niciodată mai mare decât cel al ţării în care firma îşi are sediul. Iar acest lucru poate însemna o barieră pentru companiile bine cotate din România, în ceea ce priveşte obţinerea de credite avantajoase de pe pieţele internaţionale.

Momentan, Olanda pare a fi destinaţia preferată a oamenilor de afaceri români care intenţionează să-şi reorganizeze companiile sub forma unui holding. Din urmă vine însă Austria, care a implementat, în ultimii ani, o serie de facilităţi pentru a determina companiile multinaţionale să îşi stabilească la Viena cartierul general la nivel regional.

„Dreptul austriac permite o grupare fiscală, adică profiturile unei subsidiare pot fi compensate cu pierderile dintr-o altă subsidiară, astfel reducându-se efectiv impozitul pe profit datorat în Austria. O astfel de posibilitate există doar pentru subsidiare din UE şi Anglia“, spune Markus Piuk, coordonator pentru fuziuni şi achiziţii pe Europa Centrală şi de Est al firmei de avocatură austriece Schoenherr.

Olanda rămâne însă, cel puţin deocamdată, peste Austria din punctul de vedere al condiţiilor oferite. Numărul convenţiilor privind evitarea dublei impuneri ale Olandei este de circa 100, în vreme ce al Austriei este de numai 65. De asemenea, pentru ca dividendele primite de la o subsidiară externă să nu fie impozitate, în Austria e nevoie ca acea subsidiară să fie deţinută de minimum 24 de luni, iar în Olanda, de la începutul anului fiscal. Procentul minim care trebuie deţinut în acea subsidiară este în Olanda de 5%, iar în Austria, de 25%.

Deşi se află printre ţările în care mulţi români şi-au făcut diverse companii offshore, Cipru nu este neapărat printre cele mai convenabile pentru a muta sediul central. Olanda sau Austria au sisteme juridice, bancare mult mai bine dezvoltate, o stabilitate politică mai mare şi un rating de ţară mai ridicat.

«În Austria, profiturile unei subsidiare pot fi compensate cu pierderile alteia.»
Markus Piuk, Schoenherr

Rivalitate

Austria
• 65 de convenţii privind evitarea dublei impuneri
• 25% din acţiunile companiei subsidiare trebuie să fie deţinute de holding pentru a nu se impozita dividendele.
• 24 de luni trebuie să fi fost deţinută subsidiara pentru ca holdingul să fie scutit de plata dividendelor.
• profiturile unei subsidiare pot fi compensate cu pierderile dintr-o altă subsidiară.

Olanda
• 100 de convenţii de evitare a dublei impuneri
• 5% din acţiunile companiei subsidiare trebuie să fie deţinute de holding pentru a nu se impozita dividendele.
• subsidiara trebuie să fi fost deţinută de la începutul anului fiscal pentru ca holdingul să fie scutit de plata dividendelor.
• confidenţialitate în privinţa acţionarilor.