Rezultatul alegerilor prezidenţiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta, fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arată despre Europa centrală şi de est: politica etnică problematică, lupta continuă împotriva corupţiei şi competiţia între alianţa euro-atlantică şi Rusia.

Victoria lui Klaus Iohannis este specială tocmai pentru că el face parte din minoritatea germană, care reprezintă mai puţin de un procent din populaţia României, în condiţiile în care naţionalismul s-a infiltrat adesea în politica românească, după cum pot mărturisi etnicii maghiari şi evrei, comentează Financial Times.

Românii au dat dovadă de o maturitate excepţională duminică, alegând un candidat din cadrul unei minorităţi etnice pentru postul de preşedinte. Pentru mulţi români, programele electorale şi atracţia personală a celor doi candidaţi au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnică.

Puţine ţări europene, din est sau vest, pot spune acelaşi lucru, adaugă Financial Times, care se întreabă dacă Bulgaria a avut un preşedinte etnic turc sau dacă Italia şi-a ales un premier din regiunea etnică germană Tirolul de Sud şi chiar dacă Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiană. Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei.

Faptul că Iohannis a fost ales pe baza unui program anticorupţie, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunistă, arată că alegătorii români sunt la fel de sătui ca aliaţii occidentali ai ţării de corupţia din politica românească, din mediul de afaceri şi administraţia publică. FT subliniază că Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la preşedinţie este un semn că politicienii nu vor scăpa probabil nepedepsiţi pentru abuzul de putere.

Ca un politician de centru-dreapta de etnie germană, Iohannis are relaţii excelente cu cancelarul german Angela Merkel. El împărtăşeşte opinia acesteia privind pericolul reprezentat de intervenţia rusă în Ucraina şi sprijinul acordat Transnistriei. Sub conducerea lui Iohannis, România ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a Uniunii Europene în faţa Rusiei, mai scrie Financial Times.