Reesalonari de datorii, iertari de penalitati de intarziere, masuri de diminuare a blocajului financiar, in care bugetul statului s-a cufundat adanc, toate au fost gandite, spun finantistii, pentru a stimula achitarea obligatiilor catre buget. Si totusi randul datornicilor a ramas la fel de gros, iar miza s-a jucat tot pe nivelul taxelor si al impozitelor. Finantistii se simt astfel obligati sa demonstreze ca fac uz de toate mijloacele legale pentru a aduce bani la buget. A sosit, asadar, si momentul trecerii la executarea silita a creantelor statului, prin vanzarea actiunilor preluate de Ministerul Finantelor de la FPS.
Devenita inutila timp de mai bine de zece luni de la aprobare, Ordonanta de urgenta privind executarea creantelor bugetare a atras ostilitate din partea opozitiei din Senat si chiar a unor membri ai coalitiei parlamentare, care au amenintat cu respingerea ei la vot. Dorinta de a demonstra lumii interesul pentru valorificarea creantelor restante, ce insumeaza peste 30.000 de miliarde lei, i-a pus pe finantisti la treaba. Primul pas – selectarea societatilor comerciale cu capital de stat vizate de efectele ordonantei; al doilea – negocierea cu Fondul Proprietatii de Stat. Dintr-o lista ce cuprinde peste 2.600 intreprinderi, au fost selectate, intr-o prima faza, peste 100 dintre cele cu datorii catre institutiile bugetare si la care statul detine pachetul de control. Sunt societati la care Fondul Proprietatii de Stat a admis sa renunte. Societati ale caror actiuni, greu vandabile pentru FPS, vor fi transferate Ministerului Finantelor pe masura identificarii investitorilor interesati sa le preia, spun oficiali ai Ministerului Finantelor. O conditie a preluarii actiunilor de la FPS, pe care si-au impus-o finantistii, este aceea de a exista cumparatori.
Nu exista limita
minima de pret
Fiind rebuturi, si preturile de vanzare vor fi pe masura. Ministerul Finantelor s-a asezat la adapostul legii, in ceea ce priveste conditiile de vanzare: “Pretul actiunilor se stabileste pe baza raportului dintre cerere si oferta, fara a exista un pret minim”. in acelasi timp, procesul de vanzare iese de sub incidenta controlului Curtii de Conturi.
Actiunea intreprinsa de Finante poate constitui un chilipir pentru cei ce intrevad o piata de desfacere a produselor unor societati amenintate cu lichidarea sau aflate in procese de executare silita. De asemenea, procesul de valorificare a creantelor bugetare comporta oportunitati de afaceri pentru firmele interesate sa ofere consultanta Finantelor, in stabilirea posibilitatilor de stingere a creantelor bugetare si vanzarea actiunilor.
Finantistii recunosc ca de pe urma valorificarii creantelor nu vor castiga mare lucru. Legea nu impune restrictii in ceea ce priveste valorificarea creantelor bugetare. Teoretic, orice societate poate fi supusa acestui proces. insa preluarea actiunilor, fara limite, se loveste de refuzul Fondului Proprietatii de Stat, amenintat deja din mai multe parti cu actiuni de diminuare a portofoliului. Ministerul Agriculturii vrea sa-si atribuie privatizarea fostelor IAS. Privatizarea societatilor din turism nu mai este apanajul celor din FPS, iar Ministerul Industriei si Comertului si-a tras si el partea, pastrandu-si in administrare societatile desprinse din fostele regii. Acum, Ministerul Finantelor debuteaza cu operatiunea “Creante contra actiuni”, rezervandu-si dreptul de a prelua calitatea de actionar de la FPS. Oficiali ai ministerului s-au impacat cu ideea ca tot ce vor obtine de la FPS se incadreaza in categoria solduri. Asa se explica si simplitatea cu care finantistii trateaza transferul actiunilor statului in proprietatea privata: fara conditionarea vanzarii de realizarea programelor de investitii, ca si renuntarea la practica FPS de a tine la pret.
in cazul mai multor intentii de cumparare, din partea mai multor potentiali investitori, pretul actiunilor se stabileste prin licitatie, care are la baza un raport de evaluare intocmit anterior. in situatia unei singure oferte de cumparare, nivelul pretului este rezultatul negocierii directe. Oficialii ministerului cred in efectul benefic pe care intreprinderile curatate de datorii il pot avea asupra veniturilor viitoare la bugetul statului. Finantistii merg cu oferta pana la a sterge o parte din datoria catre buget sau la acceptarea de reesalonari, in cazul in care suma reprezentand contravaloarea actiunilor nu o egaleaza pe cea a creantelor bugetare. “Sunt intreprinderi care nu aveau capacitatea de a plati datoriile restante. Vom fi multumiti daca, dupa valorificarea actiunilor lor, vor achita platile curente catre bugetul statului”, marturiseste Gheorghe Banu, secretar de stat in Ministerul Finantelor.
O prima lista, ce cuprinde 16 societati comerciale, este gata pentru a fi supusa aprobarii de catre Guvern, in vederea valorificarii creantelor restante. Primii informati, apropiati ai liberalilor care guverneaza Ministerul Finantelor, vor fi si primii serviti. Pana la intrarea in posesia listei cu societatile care au OK-ul FPS pentru transfer, restul investitorilor vor avea acces la “lichidarile de solduri” conduse de Ministerul Finantelor, parcurgand traseul clasic al privatizarii: scrisoare de intentie la FPS, urmata de reorientarea catre Finante.
Debutul actiunii Finantelor are in vedere preluarea de la FPS si vanzarea actiunilor societatilor ale caror datorii se situeaza sub nivelul capitalului social ce apartine statului sau sunt cel mult egale cu acesta. Pentru cealalta categorie, este vizata conversia datoriilor in actiuni, fie prin majorare de capital, fie prin emiterea de obligatiuni.