Tradiția spune cum îți afli ursitul cu busuioc sub pernă, de Bobotează. Astfel, fetele nemăritate trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. Astfel, în vis, li se va arăta ursitul, adică bărbatul cu care se vor mărita și vor forma o familie fericită. De asemenea, în noaptea de Bobotează, pe lângă busuiocul pus sub pernă, tinerele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase.

Fetele care alunecă pe gheaţă se vor mărita sigur până la sfârşitul anului

În trecut, fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. Se mai spune că fetele care alunecă pe gheaţă şi cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi. În multe zone din ţară există o tradiţie foarte răspândită, împlinită de fiecare tânără care vrea să ştie cu cine se va căsători. Ea pregăteşte în Ajunul Bobotezei o turtă din făină sărată cu apă, iar bărbatul care îi aduce în vis o cană cu apă, să-i potolească setea, este ursitul ei.

Sărbătoarea Botezului Domnului

Sărbătoarea Botezului Domnului, acest sfânt şi mare praznic, după cum spune părintele Ilie Cleopa, se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”. Pentru că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim, spune părintele Cleopa, că arătările Domnului în această lume sunt două. Una este cea de acum care s-a împlinit la Botez. Cea de-a doua este aceea care are să vină şi care se va face cu slavă mare la sfârşitul lumii. Atât în Vechiul cât şi în Noul Testament, apa este un element de regenerare a creaţiei, şi prin Botezul Său, Iisus a sfinţit natura apelor.În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan şi a arătării Sfintei Treimi în ziua Bobotezei (6 ia nuarie) se săvârşeşte slujba Agheasmei mari sau sfinţirea cea mare a apei. Pentru cei care cred, puterea aghiazmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.