Cele cinci submarine din categoria Dolphin reprezintă un as în mânecă pentru statul Israel. Sunt garantul suprem al securității țării, asigurându-se că, în cazul unui atac cu arme nucleare, acest mic stat poate riposta pe măsură, scrie publicația NationalInterest.

Primele arme nucleare ale Israelului au fost finalizate la începutul anilor 70 și au fost desfășurate odată cu rachetele balistice Ierihon. Războiul din Golful Persic din 1991, care a făcut să plouă cu rachete balistice irakiene Scuds și Al Hussein asupra orașelor israeliene, a impulsionat Israelul să adopte o nouă strategie. Și de dotarea cu o triadă nucleară, care constă din rachete nucleare lansate pe uscat, submarine armate cu rachete nucleare și avioane strategice cu bombe și rachete nucleare.

Cel mai puternic braț al triadei nucleare este de obicei cel de pe mare, format din submarine nucleare. Pot dispărea săptămâni sau chiar luni, urmând o rută de patrulare stabilită, în timp ce așteaptă ordine de lansare a rachetelor.

Primele trei submarine au fost autorizate înainte de războiul din Golf, în 1988, deși nu e clar dacă aveau în vedere armele nucleare. După ani de întârzieri, construcția a început în Germania, și nu în SUA.

Proiectul israelian a continuat cu finanțare germană

Se pare că Berlinul s-a simțit obligat să finanțeze două dintre submarine, după ce aplicarea permisivă a legii neproliferării, de către Germania, a permis dezvoltarea programului de armament nuclear și chimic al Irakului.

Cele cinci submarine – Dolphin, Leviathan, Tanin, Rahav și Tekuma, au transformat deja Marina israeliană dintr-o forță de coastă, operând în Mediterană și Marea Roșie, într-o a treia armă strategică, alături de fortele aeriene și rachetele balistice. Armamentul lor este un amestec de arme germane, americane și israeliene, incluzând torpile Seahake și rachete anti-nave Harpoon. Se spune și că submarinele Dolphin pot avea sistem de arme ghidate cu fibră optică Triton.

Clasa Dolphin ar putea transporta până la șaisprezece torpile și rachete. Dacă sarcina principală a submarinelor este descurajarea nucleară, jumătate din compartimentul armelor ar putea fi alocat transportului armelor nucleare.

Concluzia: la un moment dat, Teheranul, cel mai mare inamic al statului evreu, ar putea fi în vizorul nuclear al unui submarin israelian.