Eduard Hellvig, SRI: Nu funcționăm încă la fel de bine ca democrațiile vechi ale Europei dar ne apropiem de ei

Directorul Serviciului Român de Informații a declarat marți, în discursul său ținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, faptul că România a progresat enorm în ultimii 30 de ani, dar democrația din țara noastră încă se află la distanță de „democrațiile vechi ale Europei”.

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, a declarat marți că România a recuperat după Revoluție „aproape 6 decenii de pauză şi de regres istoric”, lucru apreciat de partenerii din Vest ai țării noastre.

Am făcut în trei decenii cât alţii în trei generaţii

În opinia sa, România a realizat „un salt cuantic” în aceste trei decenii, ce ne pune în fața unor oportunități „pe care nimeni nu le visa în 1989”.

„În aceste trei decenii, am încercat să recuperăm aproape 6 decenii de pauză şi de regres istoric. Am ars etape, am investit energie. Cred că, pe fond, în realitate, am recuperat, am trăit în trei decenii cât alţii în trei generaţii şi am făcut în trei decenii cât alţii în trei generaţii.

Am acumulat experiențe pe care partenerii din Vest ni le apreciază – pentru că mulți dintre ei nu le au direct. Experiența unei tranziții democratice, de exemplu, pe care ei o știu din cărți, dar mulți dintre noi o știm din practică. Iar această experiență este necesară în multe țări din jurul nostru.

Ar trebui să fim modeşti şi să înţelegem că nu se întâmplă foarte des asemenea lucruri. Acesta a fost, din punctul meu de vedere, un salt cuantic pe care România l-a făcut în ultimii 30 de ani. Un salt care ne permite astăzi să avem oportunități pe care nimeni nu le visa în 1989. Un salt care ne poate da energie pentru altele noi generate de voi”, a declarat directorul SRI.

Este loc de construit, de îmbunătățit

De asemenea, Eduard Hellvig spune că ne apropiem de democrațiile vechi ale Europei, dar „este loc de construit, de îmbunătățit” pentru a trece la nivelul următor.

„Știu că această perspectivă optimistă sună contrastant cu modul cum ne-am obișnuit să vedem realitatea imediată. Este diferită de critica universală și auto-critica perpetuă care pare că definește discursul public intern despre România în acești ani.

Dar tabloul general, la care vă invit să vă gândiți cu atenție înainte de a deveni la rândul vostru critici, ne arată că România este o țară stabilă, cu liniște socială și multă prosperitate economică, o țară în care mulți tineri din alte zone ale lumii și-ar dori să poată trăi.

Nu funcționăm încă la fel de bine ca democrațiile vechi ale Europei dar ne apropiem de ei. Este loc de construit, de îmbunătățit, de trecut la nivelul următor.