Revista Capital a calculat efectele majorării abrupte a dobânzilor din ultimele zile luând ca reper un împrumut Prima Casă pe 30 de ani în valoare de 262.200 de lei (echivalentul a 57.000 de euro), valoarea maximă admisă pentru achiziția de apartamente vechi. Cei aproximativ 200.000 de români care beneficiază în prezent de garanția statului știu că ratele lor se actualizează o dată la trei luni în funcție de dobânda ROBOR la trei luni.

Românii care au ghinionul ca zilele acestea să aștepte actualizarea dobânzii trebuie să știe că, în ultimele trei luni, indicatorul ROBOR s-a majorat cu 83,7%. Asta înseamnă un plus de circa 100 de lei la rata lunară.

Diferența dintre o rată lunară constituită pe baza unui ROBOR de 1,58% și una care are ca bază valoarea minimă, de 0,68%, atinsă de acest indicator în octombrie anul trecut, este de 125 de lei.

Calculele sunt valabile dacă debitorul se află în prima etapă de plată a împrumutului, când dobânda cântăreşte cel mai mult în rata lunară și este valabil pentru toți beneficiarii Prima Casă, deoarece creditele lor în lei au o vechime de numai patru ani.

Efecte dramatice

Evoluţia din această perioadă poate fi extrem de periculoasă, în special pentru românii care s-au îndatorat la maxim la dobânzile minime din trecut.

O dublare a dobânzii anuale efective (DAE) ar putea creşte ponderea ratei lunare spre 40% din veniturile unei familii cu câştiguri medii, zonă din care se ajunge rapid spre supra-îndatorare. În cazul credite Prima Casă, DAE este format din marja băncii de 2% plus ROBOR la trei luni. Scenariul unui DAE dublu faţă de cel practicat astăzi de bănci ar presupune revenirea ROBOR la valorile din urmă cu patru ani. Mai exact, dacă astăzi băncile acordă credite Prima Casă la un DAE de circa 3,4%, dublarea sa ar reprezenta urcarea ROBOR la o valoare de circa 4,8%, care s-a înregistrat ultima dată în primăvara anului 2013. Revenirea la această situaţie este foarte probabilă pe termen mediu.

 

„Perspectivele de majorare a costurilor de finanțare exprimă premise de inflexiune (schimbare de tendință, de la descendentă la ascendentă) pentru creditele restante în lunile următoare“, spune Andrei Rădulescu, senior economist în cadrul Băncii Transilvania. Volumul creditelor restante a crescut cu un ritm lunar de 4,2%, la 12,9 mld. lei în august (cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni), conform statisticilor Băncii Naționale a României.

De ce cresc dobânzile

ROBOR-ul reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Indicatorul este influențat de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. O lipsă de bani în piață duce la creșterea acestuia.

„Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din această perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă. Trebuie spus, totuşi, că în 2014 şi 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%. Sigur că, faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei, în condiţiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul iniţial”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.

Totuși, motivele lipsei de bani din piața interbancară sunt multiple. În această perioadă, băncile își constituie rezerva minimă obligatorie, deci nu mai împrumută bani pe piață; se așteaptă o întărire a politicii monetare la ședința BNR din 3 octombrie și, în plus, zilele acestea BNR a vândut euro pentru a apăra deprecierea monedei naționale.