Dreptul de a solicita în instanţă daune morale pentru prejudiciul cauzat de patron se poate întoarce împotriva angajatului ca un bumerang. Grija politicienilor faţă de drepturile oamenilor muncii aduce însă capital electoral.
Dacă salariatul consideră că valorile sale morale au fost lezate, poate pretinde angajatorului să-i plătească daune morale. Este un drept pe care deputaţii l-au votat chiar înainte de a pleca în vacanţă. Modificarea Codului muncii a trecut prin Parlament cu viteza luminii, fără avizul Comisiei de Dialog Social şi cu trei avize negative din partea Consiliului Legislativ, Senatului şi Guvernului. Sorin Marin Paveliu, iniţiatorul amendamentului, a aruncat piatra în apă şi acum toţi se chinuiesc să o scoată. Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, este cel mai nemulţumit. Dovadă este reacţia sa imediat după publicarea modificării Codului în Monitorul Oficial. „Va trebui să invit comisiile de dialog social pentru a fixa standarde şi proceduri. În zona daunelor morale pot intra o mulţime de aspecte: de la cele care ţin de percepţie, până la drame de natură psihică“, comentează Paul Păcuraru pentru revista Capital. „Trebuie definit conţinutul şi apoi modalitatea în care îl converteşti în daune materiale. La câte frustrări există, te poţi aştepta la multe procese.“ Ministrului Muncii este îngrijorat, de fapt, pentru angajatori. Se gândeşte că vor fi puşi în dificultate.
Liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hossu, i-a cerut ministrului să înceapă dezbaterile pentru clarificarea problemelor. „Măcar să se dea definiţia termenului. Este nevoie de o lege specială care să precizeze detaliile de aplicare. Altfel, vor apărea abuzuri şi dintr-o parte, şi dintr-alta.“ Hossu nu are încredere în tribunalele muncii. „Pe dreptul muncii, justiţia este zero!“ Avocata Magda Volonciu este indignată. „Sunt vorbe puse cap la cap aiurea. Cine nu ştie să facă altceva, face politică!“ Ideea că se va da o metodologie de aplicare a legii în materie de daune morale o îngrozeşte: „Va fi cea mai mare prostie. Justiţia va fi dată peste cap. Într-un stat de drept, judecătorul este singurul în măsură să aprecieze. El nu cuantifică un prejudiciu după ordine de la ministru.“
Radu Colceag, secretarul general al Consiliului Economic şi Social (CES) este calm. „CES nu s-a mai întrunit de câteva luni. Schimbările politice nu au mai permis funcţionarea plenului.“ Este puţin probabil ca activitatea CES să reintre în normalitate. Este an preelectoral şi toate energiile politice se îndreaptă spre câştigarea voturilor, nu pe lămurirea unor probleme de fond. Acesta a fost, de altfel, şi motivul pentru care s-a propus această modificare la Codul muncii.
Patronii au mai multe şanse să câştige
Din expunerea de motive, făcută de Sorin Marian Paveliu pentru introducerea daunelor morale în cadrul articolului 269 din Codul muncii, rezultă clar că amendamentul nu este în avantajul salariatului. Deputatul PLD arată în finalul motivaţiei că vrea să dea şi angajatorului posibilitatea să ceară, la rândul lui, daune morale, în cazul în care apreciază că i-a fost afectat prestigiul sau imaginea publică. O analiză „la rece“ arată cât de mici sunt şansele angajatului de a aduce probe în instanţă, prin care să dovedească prejudiciul moral suferit. Acesta va trebui să facă dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită/vinovăţia angajatorului şi prejudiciul moral. Dacă nu, angajatorul se poate întoarce cu acţiune în regres împotriva salariatului.
„În aceste condiţii, angajatul va trebui să se gândească mult înainte de a cere vreo daună morală“, recomandă Marilena Balabuti, consilier juridic în cadrul Inspectoratului de Muncă al municipiului Bucureşti. „El avea şi până acum dreptul să ceară daune morale pe baza Codului de procedură civilă. Noua prevedere îl avantajează doar prin faptul că nu plăteşte taxă de timbru.“ Dar nici angajatorul nu plăteşte! Numai că el, dacă solicită daune morale, are toate şansele să câştige, pentru că acţiunea lui se bazează chiar pe faptul că instanţa a respins ca nefondată reclamaţia salariatului cu privire la atingerea adusă prestigiului, demnităţii, onoarei în urma unei conduite abuzive sau ilicite. Nu trebuie să se mai ostenească să caute nicio altă probă.
Toamna se numără procesele
«Dacă ne vom trezi cu asalturi de cereri în justiţie pentru daune morale din partea angajaţilor, ne vom gândi în toamnă la revenirea la forma iniţială a textului din Codul muncii.»
Paul Păcuraru, ministru, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
Şi patronii pot obţine daune
«Pentru aceeaşi ipotetică greşeală, care ar putea duce la producerea unui prejudiciu angajatorului, există posibilitatea încercării recuperării prejudiciului creat, prin întoarcerea în regres împotriva angajatului vinovat.»
Sorin Marian Paveliu, deputat PLD
