Moștenirea (succesiunea) este cea care asigură transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață. După modalitatea în care funcționează, vorbim de moștenirea legală și de cea testamentară. Regulile moștenirii sunt numeroase și foarte stricte, fiind cuprinse în totalitate în Codul civil, însă că în cele ce urmează ne concentrăm doar pe aspectele cele mai importante ale succesiunii.

Legislația de procedură civilă a fost modificată la finele lui 2018, iar toate cererile românilor în materie de moștenire trebuie depuse acum la judecătorie, indiferent de valoare și de obiectul lor.

Moștenitorii legali sunt: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie), ascendenții (părinții, bunicii și asa mai departe) și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv.

Totuși, Codul civil stabilește că aceștia nu se îngrămădesc pur și simplu la moștenire, pentru că există o ordine de preferință și reguli care nu permit, de pildă, unui copil să vină la moștenirea tatălui și să împartă averea cu unchiul său.

Există patru clase de moștenitori legali care, în ordinea prezentată mai jos, vin la succesiunea unei persoane:
• clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
• clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
• clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
• clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).
Atenție! În legislația noastră, concubinii nu au încă drept de moștenire legală.

SURSA: avocatnet.ro

 

Te-ar putea interesa și: