Cum au cheltuit statele din Estul Europei banii europeni pentru AUTOSTRĂZI. O comparație cu România

Doar 50 de kilometri de autostradă deschiși de România în anul 2014, și alți câteva zeci de kilometri plănuiți pentru anul 2015. Acest record de ineficiență al unei țări care are nevoie ca de aer de infrastructură impune, însă, o întrebare : cum stau celelalte foste țări comuniste la construcția de autostrăzi cu bani europeni, în exercițiul financiar 2007-2013?

Vă prezentăm o analiză comparativă a infrastructurii construite de România cu banii europeni ai exercițiului financiar trecut, comparativ cu Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Letonia şi Estonia – pe baza datelor pe care le-am primit de la instituțiile și guvernele acestor țări.

Demn de menționat este și faptul că, în timp ce guvernele celorlalte state ne-au răspuns la întrebări, de la București răspunsurile au venit doar de la CNADR; Nu și de la Autoritatea de Management a Programului Operaţional de Transport, de la Ministerul Transporturilor.

Fondurile europene alocate perioadei 2007-2013 pot fi cheltuite până la finalul acestui an, însă mare parte a acestor bani ar fi trebuit deja folosită până acum. Nu este cazul României, care mizează pe anul 2015 să ia banii rămaşi.

Analiza comparativă a dus la câteva concluzii:

• Statele Europei Centrale au o reţea de autostrăzi mai mare decât a României, însă sumele alocate în perioada 2007-2013 sunt, pentru multe din aceste state, comparabile cu cele a României, 1,7 miliarde de euro.  Faptul că ţări cu autostrăzi şi drumuri expres, dar şi cu o suprafaţă mai mică decât a României au alocat aceleaşi sume de bani indică fie un interes mare pentru acest domeniu, fie incapacitatea României de a evalua exact nevoia dezvoltării infrastructurii rutiere.
• Ca număr de kilometri de autostradă construiţi de România, în comparaţie cu alte state, ţara noastră pare că a realizat sau urmează să realizeze o extindere semnificativă a reţelei de autostrăzi. Pare: extinderea devine, însă, nesemnificativă având în vedere teritoriul ţării şi numărul mic de kilometri de autostradă existenţi înainte de posibilitatea accesării fondurilor europene.
• Majoritatea statelor comparate cu România au reuşit să contracteze întreaga sumă de bani alocată, unele au reuşit să obţină rambursări semnificative de la Comisia Europeană, iar perspectiva pierderii banilor – reală şi foarte probabilă în cazul nostru – nu există.

DETALII PE FIECARE STAT ÎN PARTE – PUTEȚI CITI AICI