‘Trebuie găsit un echilibru între prudenţă şi stabilitate’, a declarat Sarris în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la Bruxelles la finalul reuniunii Eurogrupului care a aprobat acordul privind ajutorarea Ciprului. ‘Vom hotărî cât de repede va fi posibil data precisă la care băncile se vor redeschide’, a adăugat el.

‘Nu pot să spun când se va întâmpla asta, dar trebuie să se facă imediat ce va fi posibil’, a afirmat la rândul său preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Închiderea băncilor ce a avut ca scop evitarea scurgerii capitalului, precum şi limitarea retragerilor de la bancomate, pune serioase serioase probleme economiei ţării. Sarris a subliniat că acordul încheiat cu finanţatorii internaţionali ai Ciprului ‘evită posibilitatea unui faliment’, ‘dezastrul şi ieşirea din zona euro’. ‘Am ajuns la cel mai bun rezultat posibil ţinând cont de circumstanţe’, a adăugat el. Ministrul de finanţe a mai afirmat că ‘acordul pune capăt incertitudinii care de trei ani afectează economia Ciprului’. ‘Poporul şi guvernul cipriot sunt pregătiţi să îşi asume toate deciziile şi acţiunile dificile’ care îi aşteaptă, a menţionat Sarris, atrăgând atenţia că populaţia ‘se va confrunta cu vremuri dificile’.
În legătură cu reacţia clienţilor ruşi în faţa acestui acord care îi va afecta prin restructurarea sistemului bancar, ministrul cipriot a recunoscut că ‘numeroşi parteneri internaţionali fideli vor fi foarte dezamăgiţi’.

Acordul intervenit în cursul nopţii de duminică spre luni între Nicosia şi finanţatorii internaţionali ‘pune capăt incertitudinilor ce afectează Ciprul şi zona euro’, a afirmat preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, citat de AFP.
Valoarea totală a ajutorului oferit de finanţatorii internaţionali (Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) rămâne neschimbată şi ‘se ridică la 10 miliarde de euro’, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă la încheierea reuniunii Eurogrupului. În raport cu primul acord intervenit la 16 martie, instrumentele de salvare a Ciprului au fost ‘ameliorate şi perfecţionate’, a menţionat Dijsselbloem, subliniind eliminarea controversatului impozit asupra tuturor depozitelor care a provocat nemulţumire în ţară şi a fost respins de parlamentul de la Nicosia.

Toate depunerile mai mici de 100.000 de euro vor fi garantate, a adăugat demnitarul olandez.

Acordul prevede dispariţia celei de-a doua bănci a ţării, Laiki bank. ‘Mărimea pierderilor’ impuse deponenţilor neasiguraţi ‘trebuie stabilită în săptămânile ce vor urma de autorităţile cipriote şi troica finanţatorilor’, a explicat Dijsselbloem.
‘Va fi foarte dificil pentru ţară’, însă Comisia Europeană ‘va face tot ce este posibil pentru a atenua consecinţele sociale’ ale acestui plan, a ţinut să precizeze comisarul european pentru afaceri economice şi monetare şi moneda euro, Olli Rehn.

Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, care s-a deplasat duminică la Bruxelles, s-a declarat luni dimineaţă, în timp ce părăsea Consiliul European, ‘mulţumit’ de rezultatul negocierilor. Conţinutul acordului ce va permite Ciprului să evite falimentul nu a fost precizat, însă în linii mari el a fost dezvăluit anterior.
Totodată, acordul prevede ca Bank of Cyprus, prima ca importanţă din ţară şi cu numeroşi deponenţi ruşi, să fie păstrată, însă titularii depozitelor mai mari de 100.000 de euro vor suferi pierderi importante.

Ideea impozitării tuturor depozitelor bancare, prevăzută în primul plan de ajutorare negociat săptămâna trecută a stârnit nemulţumiri în Cipru. Ea a fost abandonată, potrivit unor surse AFP.

Sursa: Agerpres