La dezbaterea organizată de revista Capital, eveniment care a reunit la aceeași masă actori principali din infrastructura rutieră, feroviară și de metrou, au participat invitați de onoare atât din partea autorităților cât și din mediul privat alături de reprezentanți ai unor asociații de profil care au răspuns întrebărilor referitoare la situația transporturilor și infrastructurii din România.

Evenimentul a fost deschis de ministrul Transporturilor, Lucian Șova, care a menționat că la fiecare început de mandat se vorbește de vești bune în sectorul transporturilor, dar, din nefericire, multe dintre acestea nu se concretizează.

“Constat că o mulțime de proiecte deja puse în operă în ultimii ani, și nu mă refer doar la infrastructură rutieră ci și la cea feroviară sau chiar la aeroportul Otopeni, trenează de foarte mult timp și până să vorbim de vești bune eu cred că trebuie să vorbim de o restructurare fundamentală a modului în care se implementează și a modului în care se derulează proiectele de infrastructură în România”, a spus ministrul Transporturilor, Lucian Șova.

“Este clar că după 20 de ani se vede că așa cum a fost gestionată până acum problematica implementării proiectelor de infrastructură mare nu putem spune că a fost un succes”, a continuat Lucian Șova, cu mențiunea că această situație nu a fost cauzată de incompetența sau capacitatea administrativă, ci, mai degrabă, de termenele prea mari care au fost parcurse în organizarea licitațiilor publice și a contestațiilor nenumărate.

Totodată, Lucian Șova a menționat că în cele două luni de când a preluat funcția de ministru al Transporturilor a reușit să reorganizeze CNAIR, așa încât proiectele abandonate să fie executate în regim de antrepriză. Cât despre loturile 3 și 4 din tronsonul Sebeș –Turda, ministrul a făcut mențiunea că nu se va face recepţie, “doar pentru că unii sau alţii filmează o bucată de autostradă pe care sigur s-ar putea circula, însă nu ştim cât şi în ce condiţii”, cu referire la lotul 3 al tronsonului Orăștie-Sibiu, care a fost închis circulației la mai puțin de un an de la inaugurare.

O altă temă abordată de ministrul Transporturilor a fost cea legată de datoria “netolerat de mare” acumulată de CFR Marfă către CFR SA, bani cu care ar putea fi făcute investiții în calea ferată așa încat restricțiile de circulație să fie ridicate de pe sute de kilometri.

La rândul său, noul director general al CFR SA, Ion Gavrilă, a menționat că nici în anul 2020 nu vom avea o legătură directă între Otopeni și Gara de Nord: „Am avut o tentativă să discutăm despre autorizaţie, am înţeles că ne trimit la PUZ. Sigur nu o să reuşim. Dacă dă prost, asta este, dar eu vă spun ce am discutat şi ce a rămas pe hârtie!”

“Ne-am propus să modernizăm  în 2019 acea haltă, iar de la halta Otopeni până la aeroport intenţionăm să facem o şosea cu autobuze. Avem în vedere să realizăm ambele variante, dar 90% nu se va concretiza”, a recunoscut directorul general al CFR SA.

Despre podul de la Grădiștea, care s-a prăbușit în 2005, din cauza inundațiilor, Ion Gavrilă a dat asigurări că începând de anul viitor vor începe lucrările și vor continua cu refacerea liniei pe relația dintre București și Giurgiu.

Prezent la evenimentul organizat de revista Capital, Gruia Stoica, președintele Grampet Group, unul dintre cei mai mari operatori de transport feroviar de marfă, a prezentat oportunitatea de a transforma România într-o platformă logistică pentru întregul Orient, având în vedere proiectul uriaș derulat de chinezi și statele vestice, denumit “Drumul Mătăsii”.

“Am putea să tranformăm România într-o platformă logistică pentru Orientul Apropiat şi Îndepărtat, bineînţeles legat de portul Constanţa. Nu suntem departe de a face acest lucru dacă am avea nişte discuţii un pic mai dese cu autorităţile şi dacă ele s-ar apleca cu adevărat asupra acestei platforme”, a spus Gruia Stoica, cu mențiunea că România ar avea de de câștigat la bugetul de stat sume de câteva miliarde de euro și ar putea fi create mii de noi locuri de muncă.

Întrebat dacă mai este interesat de preluarea CFR Marfă, președintele Grampet Group a menționat că mai întâi trebuie lamurită situația companiei de stat având în vedere investigația derulată de autoritățile de la Bruxelles referitoare la acele ștergeri de datorii care ar putea fi considerate ajutor de stat. Gruia Stoica nu a exclus însă faptul că nu ar mai fi interesat, deși a menționat că de la acel proces de privatizare a avut multe probleme, spunând doar că “trăim în România!”

60 de noi kilometri de autostradă, dar nu vor fi toți deschiși circulației

Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ştefan Ioniţă, a făcut o radiografie a principalelor proiecte de infrastructură aflate în derulare, arătând că CNAIR are proiecte de circa patru miliarde de euro în stadii avansate de atribuire.

Ștefan Ioniță a explicat că din cauza contestațiilor sunt mai multe proiecte unde contractele nu au putut fi semnate, astfel că dezvoltarea României este blocată. În acest sens, reprezentantul CNAIR a menționat că încă de anul trecut a pregătit unele măsuri pentru simplificarea procedurilor de achiziții.

De asemenea, directorul general al CNAIR, Ştefan Ioniţă, a susţinut că în 2017 au fost recepţionaţi 15 km în prima parte a anului şi încă 8,7 km între Gilău şi Nădăşelu. În total 24 de km au fost recepţionaţi conform prevederilor legale. 

În ceea ce privește anul în curs, oficialul CNAIR a spus că cel puţin 60 de km de autostradă vor fi gata anul acesta chiar dacă nu toţi vor fi daţi în exploatare, având în vedere că nu sunt finalizate toate nodurile rutiere.
Mai multe detalii aici Ioniță: Anul acesta inaugurăm sigur 60 km de autostradă

Investițiile reduse derulate anul trecut de statul român au fost punctate de Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Potrivit acestuia, Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puţin decât în 2016 şi cu 35% sub nivelul din 2015. Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puţin decât în 2016 şi cu 35% sub nivelul din 2015.

El a atras atenția că promovarea în luna mai 2017 a Ordinul ministrului transporturilor nr 600 a generat abuzuri grave şi dezechilibre inacceptabile pentru societăţile de construcţii. Valentin Stoica avertizează că lucrările semnate pe vechiul ordin nu vor ajunge la final, arătând, totodată, că „am curaj să fac pariu că podul Brăila-Galaţi nu se va duce la bun sfârşit”. Contractul pentru construcția podului de la Brăila a fost semnat în ianuarie 2018, în ultimele zile de mandat al fostului premier Mihai Tudose, proiectul fiind prezentat ca cel mai important proiect de infrastructură din ultimii ani.

Și Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), a atras atenția, în cadrul Conferinţei Capital Transporturi şi Infrastructură, că statul ar trebui să impună constructorilor un număr minim de muncitori la semnarea contractelor pentru lucrări de infrastructură, altfel câştigă doar firmele cu două mape şi un BMW.

Erbaşu vede capitalul românesc ca fiind prizonier capitalului străin şi consideră că este nevoie de un echilibru între cele două. „Firmele nu au muncitori, poţi să le pui euro călare unii peste alţii, că nu se fac autostrăzile. Fără muncitori nu se fac. Experţii îi găseşti, dar mii de muncitori nu îi găseşti peste noapte“, a explicat preşedintele FPSC.

Prezent la Conferința Capital, Dan Olteanu, director general adjunct Danube Total Grup, a arătat că reciclarea asfaltului existent este o soluţie mai bună şi mai rapidă în procesul de modernizare a drumurilor naționale. “Avem un parteneriat în Republica Moldova de reciclarea a unui drum de 30 km. În România există reticenţă la aceste soluţii şi nu înţelegem de ce. Vom prezenta peste tot soluţia aceasta pentru că noi considerăm că este mai ieftină şi mai rapidă”, a declarant reprezentantul Danube Total Grup, firma care deține în prezent două linii complete de reciclare a asfaltului.

Strategia Metrorex: Extinderea liniei de metrou până la Centura Capitalei

Magistrala de metrou M5 care leagă cartierul Drumul Taberei de centrul oraşului ar putea fi dată în folosinţă la mijlocul anului viitor, potrivit lui Constantin Mustăţea, director de investiţii şi achiziţii Metrorex.

Acesta a menționat că Metrorex are în pregătire licitația pentru achiziția graniturilor de metrou care vor circula pe această magistrală, dar până la primirea acestora, compania va opera cu actualele trenuri de la Bombardier.

Mai mult, Constantin Mustăţea a declarant, la conferinţa Capital, că există planuri de extindere a metroului către Centura Capitalei. „Ne gândim la o extensie a magistralei M2 de la Berceni către linia de centură, având în vedere problemele care sunt în zona respectivă. Ne uităm şi în partea de Vest, legătura cu A1, dar şi în toate zonele unde se poate extinde reţeaua de metrou”, a spus Mustăţea.

La CFR Călători este nevoie imperioasă de investiţii, a arătat Aurel Vlaicu, consilier în cadrul companiei. El a arătat că guvernele din ţările europene au făcut investiţii majore în ultimii ani pe partea de infrastructură, material rulant, în operatorii naţionali de transport, operatori la care statele respective sunt proprietari unici.

„Trebuie spus că situaţia de la CFR Călători este departe, foarte departe de a fi roză. Mai mult, trebuie să spun că suntem  foarte aproape de o situaţie de criză. Ni s-a spus să ne ajustăm parcul, că avem un parc prea mare, după care traficul a crescut. Nu am fost lăsaţi să ne facem reparaţii singuri, în timp ce alţii au avut voie să-şi facă singuri reparaţii, iar acum sunt concurenţii noştri de pe piaţă”, a menționat Adrian Vlaicu.

CFR Marfă și-a propus să încheie anul 2018 fără pierderi

Compania de transport de marfă pe calea ferată deținută de statul român, CFR Marfă, va avea o misiune greu de îndeplinit în acest an, în care și-a propus să încheie pe zero, adică fără pierderi. Având în vedere și mesajul ministrul Transporturilor referitor la datoria companiei către CFR Infrastructură, planul CFR Marfă pare a fi foarte greu de îndeplinit.

Laurențiu Georgescu, directorul Departamentului Vânzări-Trafic din cadrul companiei, a menționat în cadrul Conferinței Capital, că, cel mai probabil, negocierile vor conduce la o plată eșalonată. „Avem trenuri care ajung la Moscova, cu piese pentru uzinele Renault din Rusia, la Hamburg, cu containere sau în Franţa, cu autoturisme. De asemenea, avem şi trenuri care ajung şi la Istanbul, în sudul Europei”, a precizat directorul de vânzări al societăţii.

El a menționat că luna trecută compania a realizat un nou test referitor la tipul de transport RO-LA, adică transportul camioanelor pe calea ferată, însă, din păcate, rezultatul nu a fost cel scontat, viteza medie de deplasare fiind de doar 35 km/oră.

Secretarul General al Uniunii Naționale a Trasportatorilor Rutieri din România, Radu Dinescu, a arătat că transportatorii sunt interesați de a participa la un astfel de proiect atâta timp cât timpul de deplasare va fi mai scurt sau cel puțin similar cu cel de pe calea rutieră, dar să nu fie o obligativitate.

Acesta a prezentat și date referitoare la siguranța rutieră, arătând că în ultimii 10 ani numărul victimelor s-a redus în România, deși a rămas la cote destul de mari. “Aproape 2.000 de persoane mor în accidente de circulație.”, a spus Radi Dinescu, menționând că numărul victimelor ar putea fi comparat cu 10 avioane prăbușite fără supraviețuitori, cee ace cu siguranță ar fi larg mediatizate.

La nivel european, statisticile arată că 85%- 90% din accidentele rutiere au drept cauză factorul uman, care fie face erori, fie este distras de la conducerea autovehiculului. Alte cauze de accident rutier sunt reprezentate de: 5% din cauza stării tehnice a autovehiculelor, 5% din cauza infrastructurii şi 5% din cauza condiţiilor meteo.

Despre siguranța infrastructurii rutiere a vorbit și Sorin Cristian, Director Direcția Siguranța Infrastructurii Rutiere Autoritatea Rutieră Română (ARR). “Auditul de siguranţă rutieră se face pe proiecte noi de infrastructură, inspecţia, pe o reţea veche, existentă. Dacă analizăm exact întreaga structură a accidentelor, pentru a vedea numărul victimelor, este important ca auditul să se faca pe aceste tipuri de infrastructură”, a spus Sorin Cristian.

Conform acestuia, din 2015, s-a auditat tot ce s-a construit nou, peste 300 de proiecte care au fost auditate. În conformitate cu directiva, inspecţia trebuie efectuată de auditori.

“Inspecţia reprezintă o provocare deoarece avem 53.600 de km de reţea care au fost proiectaţi şi executaţi cu peste 40, până la 60 de ani în urmă, chiar daca au fost uşor modernizate, nu există modernizări fabuloase. În 40-60 de ani, totul s-a schimbat, viaţa economică, mobilitatea, peisajul de lângă drum, au apărut industrii, dezvoltarea imobiliară. Pe lângă toate acestea, a crescut enorm mobilitatea de mărfuri şi de persoane, drept pentru care, drumurile noastre nu mai sunt potrivite pentru densitatea şi structura fluxului de vehicule”, a declarat Sorin Cristian.

Conferinţa Transporturi şi Infrastructură 2018 a fost organizată de Capital, la Hotel Domenii Plaza, cu sprijinul partenerilor: Delta Bloc, Danube Total Grup, Grampet Group, SCC Erbaşu şi International Lazar