de impozit pe profit la 19% si plata anuala a impozitului pe profit cu patru plati anticipate in cursul anului, reducerea cu 2% a contributiilor sociale etc. nu sunt capabile ele in sine sa provoace mari transformari in piata imobiliara. Mentinerea unei cote ridicate de impunere pe forta de munca nu va putea scoate la iveala toate mainile batucite ale muncitorilor care lucreaza pe santierele patriei. Daca ar fi sa dam crezare celor implicati in constructii, doar 10% din mana de lucru folosita este platita cu acte in regula, restul primindu-si banii la negru.si, din cate ni se transmite din piata, un alt efect al impozitarii foarte mari ar putea fi reducerea fortei de munca calificate, care ar putea prefera si anul viitor, asa cum a facut-o si pana acum, sa lucreze in strainatate. Profesionistii prefera sa mearga sa lucreze afara pentru ca acolo lucreaza pe bani buni cu sau fara contracte de munca, in principal cu, pe cata vreme in tara ar lucra si fara contract si pe bani putini si „negri”, ne confirma Iosif Pop, presedintele Imofinance. Sursele noastre din piata nu au putut sa ne spuna daca si cate angajari suplimentare vor face anul care vine, explicand ca, in principiu, apeleaza la forta suplimentara doar in caz de extrema urgenta, din cauza fiscalitatii inca extrem de ridicate. Oamenii de afaceri implicati in piata imobiliara sunt nemultumiti, in plus, de faptul ca trebuie sa faca plati anticipate din impozitul pe profit, ceea ce, potrivit calculelor lor, i-ar duce in pierdere. Lucru care se traduce, in viziunea lor, cu investitii mai mici in lucrarile de constructii, deci cu o stagnare a pietei. Constructorii s-ar putea trezi, in primele luni ale anului, cu o lipsa de numerar, din cauza caracterului sezonier al meseriei. Astfel, ei ar fi nevoiti sa faca plati egale pe tot cursul anului, desi, in primele luni, nu au activitate. Nici macar scaderea impozitului pe profit la 19% nu este vazuta ca un motiv de reala fericire, intrucat totul se anuleaza cu cresterea de cinci la suta la impozitul pe dividende. Vorbind cinstit si respectand cifrele, investitorului in constructii nu i-ar ramane, pe hartie, un profit mai mare de unu la suta. „Cred ca statul se gandeste asa: voi, oamenii de afaceri, aveti grija de afacere. Ca e a voastra. Nu mai e nevoie ca eu, stat, sa va stimulez”, ne-a spus, nemultumit, Dan Ioan Popp, presedintele Impact. In plus, daca este sa tinem cont de ceea ce declara antreprenorii, cel putin firmele care vor lucra cu statul vor avea parte de ratia lor de fericire. Asta, intrucat nu poti sa lucrezi cu statul daca nu iti arati profitul pe fata, or, in noile conditii, vei fi taxat cu sase la suta mai putin. In ciuda conditiilor fiscale nu tocmai favorabile lipsesc deduceri care ar contribui foarte mult la dezvoltarea pietei: deducerea dobanzilor la credite, a cheltuielilor legate de constructia unui imobil, in plus impozitul pe profit este 25% etc., pe primul trimestru al acestui an fost finalizate in total 3.436 de locuinte, dintre care 2.788 din fonduri private. Este greu de imaginat ca, in conditii fiscale un pic mai bune, lucrurile vor merge mai prost. „Cred ca daca prevederile anuntate de ministrul Finantelor se vor transpune in practica, piata imobiliara se va dezvolta”, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. „Pentru ca piata imobiliara se dezvolta si in acest moment. Nu cred ca noile masuri fiscale vor aduce elemente prin care sa se dezvolte piata imobiliara, mai mult decat se dezvolta singura acum”, a precizat Radu Gratian Ghetea. si presedintele Impact, Dan Ioan Popp, si cel al Imofinance, Iosif Pop, adica cei mai mari constructori in zonele de sud, centru si nord-vest ale tarii, au declarat, ca intentii de viitor, finalizarea proiectelor demarate anul acesta si demararea unor afaceri noi. „Un om de afaceri adevarat trebuie sa priveasca in fata, catre viitor, si sa-si gestioneze afacerea in consecinta”, afirma Dan Ioan Popp. La acestea mai trebuie adaugat si faptul ca anul acesta, statul, adica ANL, a reprezentat un concurent important pentru constructorii privati, acaparand mai mult de 52% din piata. Statul isi propune ca, pana la finele acestui an, sa realizeze inca 38.000 de locuinte. Dupa ce vor trece alegerile, deci si elanul populist al Guvernului, este probabil ca ANL sa aiba un usor moment de relas anul viitor. Dar vor fi, cu siguranta, multe constructii ce vor trebui finalizate anul viitor. Ar trebui adaugat aici si faptul ca statul si-a propus sa investeasca mai mult in infrastructura. La inceputul acestui an, Ministerul Finantelor isi anuntase intentia de a cheltui chiar 1% din produsul intern brut pentru modernizarea drumurilor si soselelor nationale. Dupa ce Fondul Monetar International a cerut un deficit bugetar mai scazut, Finantele n-au precizat o cifra pentru investitiile pe care le va face in infrastructura. Cum, insa, contractul cu Bechtel ramane in picioare, este de anticipat ca orice partid va veni la guvernare in toamna va trebui sa aloce sume importante pentru continuarea modernizarii infrastructurii. Ceea ce va duce la o crestere pe piata constructiilor. Trebuie amintita si tendinta, inregistrata in ultima perioada la romani, catre calitatea spatiilor imobiliare, ceea ce nu poate duce decat catre o crestere a pietei imobiliare. De unde si concluzia ca piata constructiilor si cea imobiliara si-ar putea asuma rolul de motor de crestere economica singure, fara ca statul sa aiba vreun merit.
De stiut
· Preturile apartamentelor vor continua sa creasca anul acesta, dar mult mai temperat decat in 2003. Liviu Ureche, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare, spune ca raportul cerere-oferta s-ar putea echilibra ca urmare a investitiilor facute in domeniu.
· Cererea de creditare pentru achizitia de locuinte a evoluat mult sub asteptarile bancherilor, din cauza ca piata imobiliara a profitat de oferta bancilor pentru a ridica foarte mult preturile, apreciaza Rasvan Radu, vicepresedintele Reiffeisen Bank Romania.
· Finantarile ipotecare au totalizat, la sfarsitul anului trecut, 19.000 de miliarde de lei. La 31 decembrie 2003, bancile aveau in sold credite pentru persoane fizice in valoare de 74.590 de miliarde de lei.
