Cine va fi premierul României în guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR. S-ar fi ajuns la un acord (Surse)

Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru formarea noului guvern românesc încep să prindă contur. Deși detaliile rămân în continuare în discuție, se știe deja că premierul va fi desemnat de PSD, cu Marcel Ciolacu ca favorit. Celelalte partide vor avea vicepremieri cu portofolii ministeriale, iar redistribuirea ministerelor va include posibile modificări importante. În plus, liderii coaliției discută despre măsuri de eficientizare a aparatului de stat și despre strategia electorală pentru alegerile prezidențiale.

Cine va fi premierul României în guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR

Negocierile pentru formarea guvernului de coaliție între PSD, PNL, USR și UDMR au început să contureze o structură clară. Potrivit surselor, singurul lucru cert deocamdată este că premierul va fi desemnat din partea PSD, iar cel mai probabil nume vehiculat este Marcel Ciolacu, potrivit ProTV.

Reprezentanții celorlalte partide din coaliție vor ocupa poziții de vicepremieri cu portofoliu de ministru.

Se prefigurează și o redistribuire a ministerelor. Ministerul Economiei, comasat cu cel al Energiei, ar putea reveni PNL și să fie condus de Sebastian Burduja, actualul titular de la Energie. În plus, Ministerul Justiției ar putea rămâne la liberali, sub conducerea lui Cătălin Predoiu.

Transporturile ar putea rămâne în portofoliul PSD, dar Sorin Grindeanu, actualul ministru și prim-vicepreședinte al PSD, a afirmat: „Să știți că 3 ani la Ministerul Transporturilor e foarte mult, colegii mei știu că dorința mea nu e neapărat de a continua aici la Ministerul Transporturilor”.

Priorități și restricții bugetare

Liderii coaliției au stabilit câteva principii pentru viitorul program de guvernare, prioritizând eficientizarea aparatului de stat. Reducerea numărului de ministere și comasarea agențiilor sunt măsuri agreate de toți partenerii.

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a declarat: „Dacă s-a acceptat reducerea numărului de ministere, cu siguranță se va trece și la reducerea numărului de agenții la comasarea acestora”.

În aceeași notă, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a punctat: „Trebuie să desființăm toate agențiile regionale. Sunt direcțiile județene, Minister-Direcții Județene. Nu trebuie pus cineva ca să coordoneze”.

Cu toate acestea, viitorul buget va fi unul restrictiv. Creșterea taxelor și impozitelor este considerată neproductivă, iar majorările de salarii sau pensii nu vor fi incluse în planul pentru 2024.

Ilie Bolojan a explicat: „Nu cred că sunt posibile creșteri, majorări și așa mai departe și trebuie să le spunem asta foarte corect românilor. Din punctul meu de vedere, ar fi de evitat creșterea de taxe și de impozite”.

Aceeași poziție a fost exprimată și de Kelemen Hunor: „Taxe și impozite nu trebuie crescute este absolut inutil și contraproductiv”.

Strategia pentru alegerile prezidențiale

Un alt subiect discutat în cadrul coaliției este strategia pentru alegerile prezidențiale. O posibilitate ar fi susținerea unui candidat unic al coaliției, pentru a evita competiția internă. Totuși, Ilie Bolojan a menționat că există și varianta de a avea doi candidați.

Bolojan a explicat că fiecare variantă are atât avantaje, cât și dezavantaje. Un candidat unic ar simplifica procesul și ar preveni tensiunile între partidele din coaliție, având în vedere că, de obicei, competiția între mai mulți candidați poate duce la conflicte. Totuși, el a subliniat că un singur candidat ar putea întâmpina dificultăți în a reprezenta o gamă largă de electori.

„Fiecare ipoteză de lucru are avantajele și dezavantajele ei. Un singur candidat simplifică foarte mult lucrurile, nu introduce tensiuni între partidele din coaliție, pentru că întotdeauna când sunt mai mulți candidați, competiția dintre ei poate degenera…

Dar nu e ușor ca un singur candidat să acopere categorii foarte largi de electori”, a explicat Bolojan.

Deși nu a confirmat intenția de a candida, președintele interimar al PNL nu a exclus această posibilitate. Această dezbatere rămâne deschisă, în contextul în care coaliția trebuie să-și consolideze sprijinul electoral pentru viitoarele alegeri.

Astfel, în timp ce liderii negociază structura guvernului și programul de guvernare, prioritățile fiscale și strategia electorală se conturează ca teme centrale pentru stabilitatea viitorului executiv.