Într-un clasament privind atractivitatea pentru oamenii de afaceri, România este devansată de țări precum Bulgaria, Ungaria sau chiar Cipru. Deși pare paradoxal având în vedere că cifrele macroeconomice ale României arată mai bine comparativ cu cele ale statelor citate mai sus, la o analiză mai atentă locul țării noastre este, până la urmă, meritat. Unul dintre principalele motive pentru care e greu să faci afaceri în România îl reprezintă impredictibilitatea mediului legislative și birocrația excesivă. În ultimii zece ani, Codul Fiscal a fost modificat în România cu o frecvență amețitoare.   Într-o formă sau alta, acest act normativ esențial pentru funcționarea mediului de afaceri, dar și pentru persoanele fizice care doresc să își investească banii în acțiuni tranzacționate la Bursă, de exemplu, sau în depozite bancare, a fost modificat de cel puțin 6 ori pe an, în ultimii zece ani. Nici 2014 nu face excepție din acest punct de vedere și debutează cu schimbări semnificative, majoritatea în defavoarea contribuabililor, majoritatea anunțate fără dezbatere publică, spre finalul anului trecut. Măsurile de relaxare sunt puține la număr și cu impact mai degrabă marginal, și acestea adoptate nu de bunăvoie, ci la presiunea Uniunii Europene.

Ai venituri din chirii, plătești CASS în plus

Toate persoanele care realizează venitiuri din cedarea folosinţei bunurilor (închiriere, arendare) vor plăti anul acesta contribuţii la asigurările de sănatate, de 5,5%, chiar dacă sunt deja asigurate, realizând şi venituri din salarii. Până acum, se datora CASS pentru venituri din chirii doar dacă persoana nu mai obţinea niciun alt fel de venit. Baza de calcul lunară a contribuţiei este diferenţa dintre venitul brut impozabil şi o cotă de cheltuieli forfetare de 25%, nu poate fi mai mică decât un salariu minim brut pe ţară, dar nici mai mare de 5 ori salariului mediu brut.

Celebra taxă pe stâlp și impozite locale fără limită

Companiile vor plăti, începând din 2014, un impozit anual de 1,5% aplicat la valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor speciale, altele decât clădirile pentru care se plătesc deja impozite locale pe proprietate. Impozitul  se achită în doua rate egale, în datele de 25 mai şi respectiv 25 septembrie, se datorează bugetului de stat, fiind administrat de ANAF. Companiile vor trebui să îşi reevalueze toate construcţiile, pentru a evita majorarea impozitelor pentru activele nereevaluate în ultimii trei ani, similar impozitului la taxele locale.

Impozitele și taxele locale vor putea fi majorate suplimentar, anul acesta, pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, Guvernul eliminând această limită maximă de majorare impusă până acum primărilor. Limita va fi menţinută însă pentru impozitele firmelor. Modificarea a fost argumentată de Guvern prin „dificultăţile financiare“ ale autoritătilor locale şi necesitatea protecţiei mediului de afaceri.

Accizele, vechea problemă

Introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenţi pe lei pe litrul de carburanţi, atât pentru benzină, cât şi pentru motorină, a fost amânată până la 1 aprilie. Carburanţii nu au scăpat însă de o scumpire, cu 9 bani/litru, de la 1 ianuarie, iar preţul ţigărilor s-a majorat cu 50 de bani pachetul, în condiţiile în care s-a schimbat metoda de calcul a accizei: nu mai ia în calcul nivelul cursului de pe 1 octombrie anul precedent, ci, dacă acesta e mai mic, nivelul cursului din urmă cu doi ani la 1 octombrie, actualizat cu rata medie a inflației din septembrie anul precedent. Pentru 2014, cursul utilizat va fi de 4,5223 lei/euro, indexat cu o inflație de 4,77%, și nu cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, care s-ar fi folosit pe vechile reguli. O nouă etapă de scumpiri e de aşteptat de la 1 aprilie, când se vor majora şi accizele, impactul pe preţ urmând să fie de circa 40 de bani pe litru.

Trei mari schimbări la capitolul TVA

De la 1 ianuarie 2014, sistemul de TVA la încasare devine opţional şi pentru firmele a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de 2,25 milioane de lei. Cifra de afaceri luată în calcul pentru acest plafon include valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în străinătate. Pot opta pentru TVA la încasare şi firmele cu sediul activităţii în România care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului, începând cu data înregistrării.

Obligaţia colectării TVA la 90 de zile pentru facturile de livrări de bunuri/prestări de servicii în cadrul sistemului de TVA la încasare a fost abrogată, în condiţiile în care această obligaţie încălca principiul neutralităţii TVA, iar România risca declanşarea procedurii de infrigement împotriva sa. Taxa devine exigibilă pentru contribuabilii care optează pentru TVA la încasare la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.

Refacturările de asigurări efectuate de societăţle de leasing, respectiv sumele încasate în contul unui client sunt scutite de TVA. Baza împozabilă a TVA se reduce în urma desfiinţării contractului sau în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţul bunurilor/serviciilor. Baza se reduce şi ca urmare a desfiinţării totale sau parţiale a contractului, fie prin acordul scris al părţilor, fie prin arbitraj, fie ca urmare a deciziei instanţei. Nu se ajustează TVA pentru bunurile furate, distruse sau pierdute, justificate în mod corespunzător. Pentru bunurile furate nu mai e necesară atestarea furtului printr-o decizie a instanţei.

O măsură cu aplicare limitată, până la 31 decembrie 2014, este renunţarea la declararea bonurilor fiscale de valoare mică (sub 100 euro). Acestea vor fi considerate, de la 1 ianuarie, facturi simplificate şi nu vor mai fi trecute în declaraţia informativă 394 privind achiziţiile si livrările pe teritoriul național. Scutite de la raportare sunt şi facturile emise prin autofacturare.

Eşalonări pentru beneficiari de fonduri UE

Contribuabilii care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţile care gestionează fonduri europene, neîncasate la scadenţă, dacă au de achitat către bugetul de stat, în aceeaşi perioadă, impozite şi taxe vor putea obţine eşalonări la plată și scutiri pentru sumele accesorii. Condiţia: să renunţe să solicite dobânzi şi penalităţi de întârziere de la autorităţile publice. Pot fi beneficiari atât cei care au obţinut fonduril UE nerambursabile, cât şi partenerii beneficiarilor.

Redevenţele miniere se majorează anul acesta cu 25%. Cota aplicată va fi de 5% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi 6% din valoarea producţiei pentru metale nobile. 

Schimbări pentru microîntreprinderi

Veniturile neimpozabile de la microîntreprinderi se extind şi pentru veniturile din diferenţe de curs valutar şi valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. Plafonul anual de venituri impozabile rămâne 65.000 euro, iar veniturile din consultanţă şi management sunt limitate la 20% din totalul veniturilor pe care le obţine o microîntreprindere.

Dacă depăşeşte acest plafon pentru consultanţă, firma va plăti impozit pe profit cumulat de la începutul exercițiului financiar.

Reguli pentru sponsorizări

Cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private, dacă nu sunt scăzute din impozitul pe profit în anul curent, pot fi reportate, ca noutate din 2014, în următorii 7 ani consecutivi. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dar reduc impozitul în procentaj de 3 la mie din cifra de afaceri, fără a depăşi 20% din impozitul pe profit datorat.

Scutiri la impozitul pe dividende

Termenul de deţinere a cel puţin 10% din capitalul social al unei companii pentru care deţinătorul beneficiază de scutire la impozitul pe dividende a fost redus de la minimum doi ani la minimum un an neîntrerupt.

Dividendele pot fi încasate atât de la o persoană juridică română, cât şi de la una străină, în cazul din urmă scutirea fiind condiţionată de existenţa unei convenţii de evitare a dublei impuneri între România şi statul unde este rezident plătitorul de dividend.