"Ne aflăm în faţa riscului real al unui faliment total în interiorul zonei euro", a afirmat Schaeuble în scrisoarea adresată preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, "scursă" în presa germană. În cel mai explicit limbaj folosit până acum de un oficial european, ministrul german a făcut apel la un ajutor suplimentar pentru Grecia, adăugând că băncile private ar trebui să participe la costul ‘salvării’ Atenei.

Potrivit EUObserver, statele membre şi oficiali ai UE ar lucra în prezent la detaliile unui al doilea plan de salvare pentru Grecia, pe lângă cel în valoare de 110 miliarde de euro de anul trecut, ale cărui costuri totale ar urma să ajungă în jurul valorii de 60 de miliarde de euro.

Se aşteaptă ca miniştrii de finanţe comunitari să ajungă la un acord pe această temă la 20 iunie, cu doar trei zile înainte de Consiliul European, în condiţiile în care Schaeuble sugerează că creditorii privaţi ar trebui obligaţi să mai aştepte încă şapte ani înainte de a-şi primi înapoi împrumuturile acordate Greciei.

‘Orice înţelegere convenită la 20 iunie trebuie să includă un mandat clar – oferit Greciei posibil împreună cu FMI – de a iniţia procesul de implicare a deţinătorilor de obligaţiuni greceşti. Acest proces trebuie să conducă la o contribuţie cuantificabilă şi substanţială a deţinătorilor de obligaţiuni la efortul de sprijin’, se precizează în scrisoare.

‘Modalitatea optimă de a atinge un astfel de obiectiv o reprezintă un schimb de obligaţiuni (bond swap) care să conducă la o prelungire a termenului obligaţiunilor suverane greceşti neplătite cu şapte ani, oferind Greciei timpul necesar pentru a-şi implementa pe deplin reformele necesare şi a recâştiga încrederea pieţei’, conchide Schaeuble.
Care ar fi consecințele
O restructurare a datoriei Greciei nu este necesară şi ar fi catastrofală pentru ţară, afectând activele băncilor şi fondurilor de pensii şi îngheţând accesul la pieţele de capital, a declarat de curând guvernatorul Băncii centrale a Greciei, Georges Provopoulos.

Pe fondul speculaţiilor intense de pe piaţă, oficialii de la Atena, alături de oficialii de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, au dezminţit în repetate rânduri că au în vedere restructurarea datoriei Greciei.

"Banca Greciei a explicat în mod clar, încă din luna octombrie, că o astfel de restructurare nu este nici necesară şi nici dezirabilă", a spus Georges Provopoulos cu prilejul prezentării raportului anual al Băncii centrale asupra economiei.

"O astfel de măsură ar avea consecinţe catastrofale atât pentru guvern cât şi pentru investitorii privaţi care nu vor mai avea acces pe pieţe", a adăugat guvernatorul Băncii centrale.

De asemenea, Georges Provopoulos, care este şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a estimat că Produsul Intern Brut al Greciei se va contracta cu cel puţin trei procente în acest an, în condiţiile în care economia greacă va rămâne în recesiune pentru al treilea an consecutiv. În plus, contracţia economiei va conduce la creşterea şomajului peste pragul de 15 procente în timp ce creşterea creditului către sectorul privat vă rămâne în teritoriul negativ în 2011.

În schimb, Provopoulos a prognozat că scăderea costurilor pe unitatea de muncă va fi benefică pentru competivitatea economiei elene, iar deficitul de cont curent al Greciei se va reduce sub 9% din PIB, graţie relansării exporturilor şi diminuării importurilor. De asemenea, indicele preţurilor de consum se va diminua faţă de anul trecut ajungând, în medie, la 3,25 procente.