Anul 2011 nu a fost prolific pentru piața de carte tipărită, care a înregistrat o scădere de 10% față de anul precedent, când era estimată la 60 de milioane de euro (fără manuale şi ediţii la chioşc). Cu mai puțini bani pentru bugetul de lectură, românii au cumpărat mai ales cărți care au stat la baza unor filme celebre și cărți de autoeducare din domeniul psihologiei sau economiei. În peisajul general al vânzărilor, autorii români se pot număra pe degetele de la o mână. Editurile s-au adaptat și speră să atragă cititorii în 2012 cu același tip de cărți, inclusiv cu cele electronice.
Titlurile-vedetă din 2012
Fanii unor autori români consacrați vor avea parte de noutăți editoriale anul acesta de la Humanitas, care va edita titluri precum „Convorbiri cu Lucian Boia“, de Lucian Boia şi Eugen Stancu, „Caragiale. Omul din scrisori“, de Dan C. Mihăilescu, „Parabolele lui Isus“, de Andrei Pleşu sau „Părinţi şi copii. De la steagul partidului la Salvatore Adamo“, de Vladimir Tismăneanu.
Cel mai bine vândut autor român al Humanitas pe anul 2011 este Andrei Pleșu, cu cărțile „Despre frumuseţea uitată a vieţii“ și „Faţă către faţă“. Autorii români s-au vândut cel mai bine în 2011 la editurile Curtea Veche și Polirom. Prima dintre ele a avut mare succes în librării cu „Sănătatea are gust“ de Mihaela Bilic, „Muzica Regelui“ de ASR Principele Radu al României și „Carte regală de bucate“ de ASR Principesa Margareta a României, în timp ce a doua a mizat pe notorietatea Mihaelei Rădulescu, autoarea cărții „Întreabă-mă orice“.
În 2012, Polirom lansează cel de-al  treilea titlu al trilogiei orientale scrise de Daniela Zeca, intitulat „Omar cel orb“, dar și cartea anului 2011 în Elveția, intitulată „Jacob se hotărăşte sa iubească“, scrisă de Dorian Florescu. În afară de autorii români consacrați, în preferinţele de lectură ale românilor au intrat, de ani buni, cărţile după care se fac ecranizări.
Cel mai bine vândut titlu al editurii Nemira de anul trecut a fost tot un roman care a avut parte de o ecranizare de mare succes: „Urzeala tronurilor“, de George R.R. Martin. Humanitas a lansat, la începutul acestui an, romanul „Small World“ al lui Martin Suter, care a inspirat filmul omonim. O excepție ar fi „Jurnalul unui puști“, cea mai vândută carte din rețeaua Diverta în 2011, care calcă pe urmele seriei „Harry Potter“, deși nu are încă o ecranizare.
Autorii străini continuă să monopolizeze vânzările unor edituri precum Nemira, care lansează mai multe titluri la sfârșitul lunii februarie: „Sentimentul unui sfârșit“ al lui Julian Barnes, o serie de patru volume ale părintelui romanului polițist, Raymond Chandler, și o ediție integrală a seriei „Dune“, de Frank Herbert. Pe lângă volumul II din rețetele regale ale Principesei Margareta, Curtea Veche aduce anul acesta încă două cărți ale lui Jamie Oliver: „Ministry of Food“ şi „30 Minutes Meals“.
Odată cu debutul crizei financiare, unii români au devenit tot mai interesați de cărțile de autodezvoltare cu subiecte economice. Ei pot citi anul acesta de la Polirom „Istoria globală a crizei financiare (2007-2010)“ de Johan A. Lybeck și „Un IQ financiar mai bun“ de Robert T. Kiyosaki, de la Curtea Veche.
Planul de atac al editurilor pentru 2012 mizează foarte mult pe traduceri, pentru că „publicul român preferă autori foarte cunoscuţi, iar aceştia sunt, de regulă, internaţionali. Editurile se încumetă cu greu să publice autori români aflaţi la debut, din cauza riscului mare ca aceste cărţi să nu se vândă“, spune Miruna Meiroșu, PR Manager la Curtea Veche, editură care se pregătește să lanseze și cărți electronice. De altfel, reprezentanții editurilor sunt de părere că potențialul e-book-urilor este mare și că acestea vor ajuta piața de carte în anii următori, mai ales că, potrivit lor, inserturile din presă şi-au pierdut din popularitate.