"Aventura de afaceri pe care o pornim acum are scopul de a distruge retailul modern", a repetat de mai multe ori Dinu Patriciu, în octombrie 2010, cu ocazia lansării magazinelor de proximitate Mic.ro. „Vrem ca oamenii să meargă mai rar la hipermarketuri și să vină în papuci la magazinele din colțul blocului“, sublinia el atunci. Ambiţia omului de afaceri era să reînvie buticurile postrevoluţionare, înlocuite treptat de super- şi hipermarketuri – care de la jumătatea anilor ’90 încoace au luat peste 50% din piaţa bunurilor de larg consum -, şi să împânzească ţara cu 2.000 de magazine Mic.ro până la sfârşitul lui 2011.
(Afacerile estimate erau de cel puţin 1,5 miliarde de euro în retail, mai mult decât vinde în prezent Metro, cel mai mare retailer din ţară în termeni de vânzări şi cel mai vechi jucător din comerţul modern românesc – n.red.).
Dar socoteala făcută de Patriciu acum doi ani nu s-a potrivit cu cea de la finele anului trecut: cu o reţea de peste două ori mai mică decât cea estimată iniţial (830 de magazine) şi datorii de circa 160 milioane de euro, Mic.ro a intrat, în februarie 2012, în insolvenţă. Aşa că, încercarea lui Dinu Patriciu de a „distruge“ retailul modern s-a finalizat cu un… mare eşec. Mai mult de-atât, chiar multinaţionalele ocupă acum golul lăsat liber în piaţă de Mic.ro.
Concret, nu mai departe de luna trecută, Metro Cash&Carry a lansat un nou concept de magazin pentru micii comercianţi independenţi din comerţul tradiţional, e vorba de franciza „La Doi Paşi“. La prima vedere, e tot un fel de Mic.ro. Şi totuşi, nu seamănă deloc. Spre deosebire de Mic.ro, care avea o distribuţie centralizată şi majoritatea magazinelor erau operate de aceeaşi companie, fiecare proprietar de „La Doi Paşi“ îşi administrează singur magazinul (şi operaţional, şi financiar) şi primeşte doar consiliere din partea gigantului german.
Nu există nici obligaţia de aprovizionare exclusiv de la Metro, biletul de intrare în această „reţea naţională de comerţ“, după cum se exprimă Marc Carena, directorul departamentului Management Clienţi al Metro, fiind rebranduirea şi remodelarea spaţiului de vânzare după un layout strandard de magazin. Şi sunt deja 150 de magazine „La Doi Paşi“ deschise, plus încă pe atâtea în curs de amenajare; numărul de mici antreprenori care au semnat contractul de franciză cu Metro trece de 300.
La vremuri noi, formate noi
Cum magazinele de tip cash&carry (angro), care teoretic se adresează exclusiv micilor comercianți, hotelierilor sau restaurantelor, au pierdut cel mai mult teren în ultimii trei ani, nu doar în ceea ce privește cota de piață, ci și vânzările, nemții de la Metro caută să-și crească aria de acoperire cu noi formate. Înainte de proiectul „La Doi Paşi“, Metro a lansat Metro Punct (2.000 mp), un format de dimensiuni medii.
Exemplul Metro nu e singular; primul pas spre francize l-a făcut un alt „cel mai“ – Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri -, care, în octombrie 2011, a intrat pe piața bucureşteană a magazinelor de proximitate prin Carrefour Express Angst, deschis în parteneriat cu grupul local Angst.
De menţionat că francezii operează şi ei tot trei concepte diferite de magazin – hipermarketuri (25), supermarketuri (52) şi magazine de proximitate/francize (5). Mai nou, şi reţeaua de 115 magazine Profi s-a relansat din discounter – cum era poziţionată când a fost cumpărată în urmă cu trei ani de fondul de investiţii Enterprise Investors -, în rețea de magazine de proximitate. Iar din urma vin şi francezii de la Auchan, care tocmai au anunţat că pregătesc intrarea pe un nou format – de mini-hipermarketuri. Până la sfârşitul acestui an vor fi deschise două Auchan City (5.000 mp).
De ce aceste replieri? Esti­mările din vremurile bune ale retailului vorbeau despre faptul că marile reţele şi-ar putea încetini ritmul de investiţii în noi hiperlocaţii abia prin 2012. Criza avea să însemne însă şi stoparea bruscă a creşterilor din retail. Şi cum să te mai extinzi atunci, dacă nu printr-un nou concept de magazine, adaptat noilor condiţii şi obiceiuri de consum?
„De întâmplat s-ar fi întâmplat oricum, dar mai târziu“, explică Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners, care crede că orice lanţ important de retail ar trebui să aibă „măcar trei concepte diferite de magazine“, adresate unor segmente specifice de consumatori. Asta înseamnă, înainte de toate, economie de timp și bani. Timp mai puțin pierdut pe drum și mai puține tentații, traduse în bani cheltuiți, printre rafturi.

Ce urmează?
Cu alte cuvinte, în varianta modernă, chioșcurile și magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de proximitate, care vor avea pe rafturi produsele clasice care se găsesc, de obicei, „la colț“. Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele sunt încurajatoare: comerţul românesc va creşte cu peste 60% în următorii zece ani, potrivit unui studiu al firmei Oxford Economics, citat într-un raport al firmei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle.
„Deşi puternică“, explică autorii studiului, „această creştere este mai puţin explozivă decât cea înregistrată în ultimii zece ani (123%), dovadă a maturizării pieţelor“. De un „oarecare grad de maturitate, la modul general“, vorbeşte şi Bogdan Belciu, partener la PwC, care e de acord şi cu ideea că există în continuare potenţial de creştere pe termen mediu şi lung; pârghiile principale sunt creşterea veniturilor şi, implicit, a cheltuielilor de consum anuale pe cap de locuitor (4.700 euro în ţară, comparativ cu aprox. 20.000 de euro în UE), dar şi creşterea penetrării retailului modern, care acum deţine 55% din totalul pieţei de profil şi care va ajunge „în jurul a două treimi până în 2015“. 
În opinia consultanţilor din retail, conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum prin suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el). „Consumatorii sunt mult mai atenţi cum îşi cheltuie banii. Cele mai mari vânzări se fac prin promoţii“, punctează Belciu. O tendinţă confirmată şi de Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour, care vorbeşte la rândul său despre „o creştere evidentă a interesului pentru ofertele promoţionale“. Cum la fel de evidentă este şi importanţa proximităţii. „De obicei, consumatorii mergeau de două ori pe săptămână la hipermarket.
Acum, merg o singură dată şi cumpără şi mai puţin şi, în general, produse mai ieftine. E bine să vii mai aproape de ei“, detaliază ea. Iar cei de la Carrefour, ca, de altfel, şi ceilalţi retaileri amintiţi, exact asta fac, intensificându-şi extinderea pe segmentul de magazine mai mici. „Toţi se vor a fi «un vecin» pentru cei care locuiesc în imediata apropiere. Magazinele mai mici ale marilor retaileri nu au nicio treabă cu Mic.ro, care este un exemplu suficient de relevant pentru afacerile heirupiste, tipic româneşti“, comentează un consultant care a dorit să rămână anonim.
În opinia sa, fiind un business cu marje de profit mici, unde volumul este esențial pentru a fi competitiv și pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazine de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să își adapteze sortimentele și structura, politica de prețuri și gestiunea stocurilor pentru a face față concurenței.
Dincolo de oferta variată şi preţurile mici, în drumul lor spre titlul de „cel mai aproape magazin“, retailerii se întrec şi în introducerea de noi servicii în magazine. Recent, Metro a lansat primul magazin online al unui mare retailer din comerțul modern din România, iar săptămâna trecută a mai bifat o premieră, prin introducerea primului sistem automatizat de promoţii personalizate – Metro Touch. Posibilităţile par a fi deci nelimitate. Important este să fii şi primul care le pune în practică.

6.000 de magazine de comerţ tradiţi­o­nal s-au închis în ultimii cinci ani. Au mai rămas 70.000 de magazine de bloc şi alimentare

26 mld. euro este valoarea estimată să ajungă retailul, până în 2020, adică un plus de aproape două treimi faţă de cele 16 mld. de acum.