Plățile făcute în numele Guvernului, precum și randamentele mici sau chiar negative oferite de plasamentele în euro (majoritare în structura investițiilor) au făcut ca rezerva internațională a României să scadă, anul trecut până la puțin peste 37 de miliarde de euro, arată datele prezentate de Banca Națională a României (BNR) în Raportul anual. 

Rămâne, totuși, un nivel extrem de ridicat, comparativ cu cea mai mare parte a perioadei care a trecut din 1989 până în prezent. 

Sub 10% din rezerva internațională o reprezintă cele 104 tone de aur, a căror valoare, arată raportul citat, a scăzut cu 52 de milioane de euro, până la puțin peste 3,6 miliarde de euro, în luna decembrie a anului trecut.

 
„Principalele ieșiri din rezervă au vizat restituirile aferente reducerii rezervelor minime obligatorii, plățile privind rambursările de dobânzi și rate de capital aferente datoriei publice denominate în valută, directă sau garantată de Ministerul Finanțelor Publice (inclusiv plăți în valoare de 1,25 miliarde euro către Comisia Europeană, reprezentând o rată de capital și dobânzi aferente împrumutului luat de Ministerul Finanțelor Publice în anul 2009),obligațiunile externe și interne în valută ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și alte obligații externe denominate în valută (inclusiv plata Ministerului Apărării Naționale în sumă de 766 milioane dolari SUA aferentă programului de înzestrare HSAM). Intrările provin din emisiunile de obligațiuni externe și interne în valută ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și din sumele virate de Comisia Europeană, în general fonduri nerambursabile“, explică specialiștii BNR evoluțiile din 2017. 

În ceea ce privește rezultatul obținut din plasarea rezervei, în 2017, ca și în 2016, a fost vorba despre pierderi. BNR a avut un minus de aproximtaiv 80 dse milioane de euro, în creștere de doar puțin peste 14 milioane de euro în 2016. Principalul factor care a cauzat acest minus a fost expunerea pe instrumente denominate în euro, monedă care a oferit ranamente slabe în 2017. 

 

„Având în vedere ponderea ridicată a monedei unice europene în totalul rezervelor valutare și ca urmare a randamentelor în general negative pentru activele denominate în această monedă, eligibile în cadrul activității de administrare a rezervelor internaționale, a avut loc reducerea veniturilor din plasamente, astfel încât rentabilitatea anuală obținută din administrarea portofoliilor a scăzut în perioada de referință de la -0,04 la sută în anul 2016 la -0,24 la sută. În același interval de timp, veniturile economice aferente activității de administrare a portofoliilor s-au diminuat de la -18 milioane echivalent euro la -80 milioane echivalent euro“, punctează raportul. 

Totuși, obținerea profitului este doar o sarcină subsidiară în activitatea de administrare a rezrvei internaționale. 

„În cadrul activității de administrare a rezervelor internaționale, BNR urmărește asigurarea unui nivel adecvat al rezervelor, astfel încât acestea să îndeplinească cumulativ o serie de obiective. Sunt urmărite în primul rând lichiditatea și siguranța și în subsidiar obținerea de profit, administrarea rezervelor internaționale de către BNR fiind efectuată în condiții de aversiune ridicată față de risc. Astfel, maximizarea valorii rezervelor internaționale are loc în condițiile respectării unor limite de risc prudente, care asigură disponibilitatea permanentă a rezervelor pentru utilizare în caz de necesitate“, arată BNR. 

Care este rolul rezervei

Rolul principal al rezervei inter­naționale este acela de a da credibilitate unei țări și sistemului său financiar. Așa cum explica și guvernatorul Mugur Isărescu, inclusiv convertibilitatea leului sau faptul că românii au carduri emise de bănci locale care pot fi folosite oriunde în lume are în spate și un nivel semnificativ al rezervei valutare, plasate prudent. 

„Rezervele internaționale ale României au rolul de mecanism fundamental de protejare a economiei împotriva șocurilor externe adverse și conferă credibilitate statului în plan internațional. În același timp, acestea constituie un instrument important în implementarea politicii monetare și de curs de schimb a BNR, în gestionarea datoriei externe a României, publice și private, precum şi în asigurarea stabilității financiare. Țările emergente cu acces la piețele de capital la costuri rezonabile, cum este și cazul României, folosesc de regulă rezervele valutare în scop preventiv, pentru combaterea riscurilor ce derivă din deficitul contului curent și al celui de capital. În economiile cu regim de curs de schimb de tip flotare controlată, un factor care joacă un rol important în stabilirea nivelului optim al rezervelor îl constituie volatilitatea monedei locale, în special în momentele de turbulențe pe piețele financiare“, notează raportul băncii centrale.

 

Pe de altă parte, la începutul anilor ’90, BNR a formulat o strategie prin care să crească rezerva internațională având patru scopuri principale: oferirea unei garanții asupra solvabilității externe a României, având ca efect creșterea încrederii pieței financiare internaționale și a investitorilor; plata la termen a serviciului datoriei externe contractate de statul român; atenuarea eventualelor dezechilibre conjuncturale și temporare ale deficitelor balanței de plăți, ca urmare a unor șocuri imprevizibile, prin atingerea unui nivel de adecvare a rezervei valutare care să acopere cel puțin trei luni de importuri; stabilizarea și consolidarea monedei naționale. 
 

Isărescu: ” Am fost acolo. Am pus mâna pe aur” 

Parte din rezerva internațională a României, adică între 9 și 10% o reprezintă cele 104 tone de aur. Din 1994, parte din această rezervă a început să fie plasată în afara României, iar din 2002, 60% din cantitatea totală este depozitată la Banca Angliei. 

Din acest motiv, în ultima vreme au apărut mai multe voci care spun că BNR a înstrăinat rezerva și că aceasta nu poate fi folosită în cazuri de urgență. Guvernatorul BNR spue, însă, că rezerva este mereu la dispoziția statului român și că decizia de a ține 60% din cantitate în afara țării dă mai multă credibilitate României. 

„Astă toamnă am fost acolo, am pus mâna pe el și, vorba poetului, am strigat Este!“, a declarat Isărescu în conferința de prezentare a Raportului anual de activitate al BNR pe 2017. 

Șeful băncii centrale spune că verificarea aurului depozitat în străinătate este făcută de instituții internaționale. „Credeți că Banca Angliei primește ceva fără să verifice? Dacă lingoul acela este puțin deformat ni-l dă înapoi.“

 

Auditul intern a fost realizat de Direcția de Audit Intern din BNR, printr-un proces extrem de laborios, în condițiile numărului mare de monede de aur, unele cu valoare numismatică. De auditul extern, încheiat în primăvara acestui an, s-a ocupat  Direcția Emisiune, Tezaur și Casierie, ai cărei specialiști s-au deplasat la Banca Angliei, acolo unde România are depozitate 61 de tone de aur, sub formă de lingouri.

„Aurul BNR în contul de la Banca Angliei este în permanenţă aurul nostru. Nu este înstrăinat şi este la dispoziţie în orice moment.“, a mai spus Isărescu. 

Raportul anual al BNR conține, în premieră, și un subcapitol special dedicate evoluției rezervei de aur a României în perioada 1990-2017, interval în care rezerva a crescut cu 36 de tone.

„Am ieșit cu acest raport după ce am terminat auditul intern al rezervei de aur. Dacă tot i-am lăudat pe cei de la operațiuni de piață trebuie să laud și Direcția de Audit Intern. Nu am ieșit cu raportul până nu am auditat la gram, repet, la gram, cantitățile de aur din Tezaur. Nu uitați că avem o parte din rezervă, o cantitate pe care cândva o s-o prezentăm, sub formă de monede. Să cureți vreo două milioane de monede! A durat ani buni ca fiecare monedă să fie luată, să vadă dacă nu are valoare numismatică. Pe unele le-am găsit cu valoare numismatică. Alminteri, ele, monedele de aur, având compoziții diferite, unele fiind deteriorate, inclusiv prin uzură, ar fi trebuit topite și transformate în aur standard, dar noi am zis că istoria contează. Și, într-adevăr, am descoperit vreo 60-70 de monede cu valoare numismatică“, a declarat guvernatorul. 

Acest articol a fost publicat în numărul 27 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 9 – 15 iulie 2018
 

Te-ar putea interesa și: