La şedinţa din 2 mai, BNR ar putea menţine neschimbată rata dobânzii cheie, la 5,25%, conform estimării economiştilor de la America Merrill Lynch, Capital Economics Ltd. şi Banca Comercială Română SA. Economiştii intervievaţi de Bloomberg prognozau o reducere cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii, înainte de moţiunea de cenzură de vineri care a dus la căderea guvernului condus de premierul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Turbulenţele au provocat deprecierea accentuată a leului, care vineri a ajuns la un minim istoric faţă de euro şi ar putea forţa autorităţile române să protejeze leul prin menţinerea neschimbată a ratei dobânzii.

‘Ţinând cont de povara datoriei masive în valută a României, rata de schimb este un factor critic în procesul de decizie al Băncii Naţionale a României. Rămâne neclară desfăşurarea evenimentelor în următoarele zile, dar pare puţin probabil ca autorităţile să reducă rata dobânzii în aceste condiţii de incertitudine’, a declarat în 27 aprilie Neil Shearing, economist şef pentru pieţele emergente la Capital Economics în Londra.

Leul s-a depreciat vineri cu 0,5%, la 4,4008 pentru un euro, cel mai semnificativ declin din 20 februarie şi faţă de un minim record de 4,4012 în iunie 2010. Sentimentul negativ din acea perioadă a avut la baza majorarea TVA de la 19% la 24% şi incertitudinile legate de acordul cu FMI, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale unele dintre măsurile de austeritate propuse de Guvern.

Euro era cotat vineri pe piaţa interbancară din România la 4,4 lei, după căderea Guvernului Ungureanu în urma moţiunii de cenzură, nivel apropiat de maximul din iunie 2010 când România a adoptat măsuri de austeritate fără precedent.

Căderea guvernului ‘va adăuga unele presiuni asupra monedei naţionale şi credem că Banca Naţională a României va continua să se asigure că leul rămâne la un nivel acceptabil stabil. BNR ar putea întârzia reducerea ratei dobânzii’, a explicat Raffaella Tenconi, economist la Bank of America Merrill Lynch în Londra.

România a fost obligată să recurgă în 2009 la un împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE şi a adoptat în schimb măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, tăiere a salariilor din sectorul public cu 25% şi îngheţarea pensiilor, în 2010. FMI şi Comisia Europeană au afirmat într-un comunicat că se aşteaptă ca România să ‘continue să îşi respecte angajamentele de politică economică faţă de partenerii săi internaţionali’.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au început săptămâna trecută să lucreze la Bucureşti în cadrul celei de-a cincea evaluări a Acordului stand-by aflat în derulare cu autorităţile române.

Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.
SURSA: Agerpres