Cantitatea de gaze cu efect de seră generată de vulcanul islandez, dacă erupţia ar continua un an, ar egala-o pe cea emisă de o ţară precum Austria sau Suedia. În mai puţin de o săptămână, norul de cenuşă vulcanică a paralizat 313 aeroporturi (80% din reţeaua europeană), a determinat anularea a 95.000 de curse aeriene şi a blocat şapte milioane de pasageri pe aeroporturi, cauzând companiilor aeriene pierderi de 1,7 miliarde de dolari.
Măciucă la un car de oale
Liniile aeriene au pierdut în câteva zile aproape tot atâta cât estimaseră că va fi deficitul lor financiar pe 2010, după ce în 2009 au fost pe roşu cu 9,4 miliarde de dolari. Pentru turismul european, pierderile din săptămâna neagră sunt evaluate la 4-7 miliarde de euro. Nu s-au contabilizat încă pagubele din celelalte industrii. Preţul ţiţeiului a reacţionat însă imediat. Dacă erupţia se va relua şi multiplica, iar consecinţele s-ar menţine câteva luni, economia europeană, creditată în acest an cu o creştere de 1-1,5%, ar rata desprinderea din zona periculoasă a recesiunii.
Citind printre cifre
Revizuind prognoza de creştere pentru România în 2010 de la 1,3% la 0,8%, FMI are în vedere lentoarea relansării Vestului european, împovărat acum şi de problema Greciei. Dar, totodată, şi incapacitatea Guvernului de a furniza economiei o rachetă purtătoare, alimentată cu un amestec inteligent de politici, investiţii şi sentiment pozitiv. La fel se citeşte şi revenirea României, după o creştere, record în UE, de 5,1% în 2011 (dată de potenţialul exploziv al economiei), la media regiunii, până în 2015.
Proiecte de trei miliarde de euro
Portofoliul de proiecte pe care Ministerul Economiei are în vedere, pe lângă grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă şi sistemul AGRI de transport al gazelor naturale de la Marea Caspică, a le demara în regim de parteneriat public-privat (PPP) este în sumă de 3 miliarde, potrivit ministrului Adriean Videanu, şi include: două grupuri energetice de 500 MW la compania Electra (1,7 miliarde euro), hidrocentrale pe Olt, la Cornetu (133 milioane de euro), amenajarea hidro de pe Someşul Mare (754 milioane de euro), Arieş (245 milioane de euro), Buzău (324 milioane de euro), toate la compania Hidroenergetica, precum şi obiective la CET Sud Bucureşti (105 milioane de euro), Electrocentrale Deva (322 milioane de euro) şi un nou grup energetic la Paroşeni (245 milioane de euro). Companiile pe a căror colaborare se contează sunt ENEL, CEZ, RWE şi Gaz de France.
Preţul corect
Constructorii pot oferi soluţii constructive cu preţuri sub 400 de euro/mp, la standardele europene de calitate a locuirii, susţine Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii (APMC). Piaţa construcţiilor a scăzut în 2009 cu 14%, iar cea a materialelor de construcţii, cu 27%, ceea ce relevă că firmele de construcţii îşi acoperă costurile cu tehnologiile învechite şi managementul defectuos şi menţin marjele de profit. În aceste condiţii, arhitectura fantezistă a programului Prima Casă 2 nu va fi de natură să deblocheze piaţa imobiliară.
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că, odată plecaţi 2% din medici, Guvernul trebuie să declare alertă roşie.
VASILE ASTĂRĂSTOAIE, preşedintele Colegiului Medicilor din România
41,8 miliarde de lei (10 miliarde euro) valorează participaţiile statului la marile companii, din care 22,5 miliarde de lei la Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica.
