Cum a fost calculată această pierdere potențială? Potrivit Mediafax, banca centrală a folosit un scenariu care a avut în vedere cursurile istorice de la momentul acordării celor 75.000 de credite aflate încă în bilanţurile băncilor şi cursul la zi pentru resurselor atrase în vederea finanţării portofoliului. În simularea BNR, toate resursele din pasiv sunt practic la valoarea în lei la zi, fără diferenţieri privind costul real de finanţare, în condițiile în care, în contabilitatea românească, toate elementele de bilanţ denominate în valute străine sunt reflectate la cursul de la finalul fiecărei luni.

În prezent, în bilanțurile băncilor este evidențiată o valoare în lei a soldului creditelor în franci elveţieni de 9,8 miliarde lei. În calculele BNR nu au fost incluse creditele externalizate de bănci.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

Din informaţiile deţinute de Mediafax, în cazul OTP datele nu sunt relevante, întrucât banca a externalizat aproape întreg portofoliul de credite în franci elveţieni către un vehicul special, înregistrat în Olanda. Pentru creditele externalizate, banca realizează în prezent doar serviciul de colectare a creanţelor.

Chiar dacă băncile ar fi putut avea câştiguri din aprecierea francului, în condiţiile în care dobânzile şi comisioanele aduceau venituri mai mari prin transformare în lei, iar la creditele pe termene lungi (25-30 de ani) rambursarea principalului era mică în primii ani, conversia la cursul istoric ar însemna o depreciere imediată a valorii nominale a împrumutului.

Francul s-a apreciat puternic în utlimele zece zile, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la pragul minim stabilit pentru cursul de schimb, de 1,2 franci/euro, inclusiv față de leu, cursul atingând, la finele săptămânii trecute, un nou maxim istoric, de 4,5817 lei/franc, în creştere cu 22,5% comparativ cu ședința de dinaintea anuțării deciziei băncii centrale elvețiene.

În prezent, autoritățile române caută soluții pentru protecţia debitorilor cu credite în franci eleveţieni, în Parlament fiind discutată și varianta conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric de la momentul acordării creditelor. La audierile de săptămâna trecută din Comisia de Buget-Finanțe, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric. El a precizat, ulterior, că patru bănci ar înregeistra pierderi care ar duce gradul de solvabilitate mult sub limita minimă prevăzută de lege. Oficialul BNR a mai arătat că nici legea insolvenței nu rezolvă problema debitorilor.

Avertismente față de efectele legii falimentului personal similare celor exprimate de BNR și de băncile comerciale au transmis și reprezentanții Fondului Monetar Internațional, într-o scrisoare trimisă Parlamentului, ministrului Finanțelor și BNR.

Mai multe detalii, pe Mediafax

Te-ar putea interesa și: