Conducerea Băncii Naţionale consideră că avansul economiei a avut o susținere cvasi-generală; “determinant a fost totuși avansul industriei, care a fost secondat de contribuția serviciilor – a căror pondere în PIB a rămas majoritară – și de cea a sectorului agricol”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară de săptămâna trecută. Singura ramură a economiei care a înregistrat un rezultat negativ este domeniul construcţiilor, “În schimb, aportul sectorului construcţii a devenit negativ, pentru prima oară în ultimele zece trimestre, inclusiv ca urmare a slăbirii investiţiilor publice pe fondul trenării absorbţiei de fonduri europene”, se regăseşte în aceeaşi minută.

De asemenea, potrivit consiliului de administraţie BNR, “efectivul salariaţilor din economie a atins recorduri succesive în lunile iunie şi iulie, chiar dacă ritmul său de creștere s-a temperat, iar rata şomajului a înregistrat în iunie al doilea minim istoric, mărindu-se apoi ușor în iulie. Totodată, numărul locurilor de muncă vacante a crescut puternic în trimestrul II. S-a concluzionat că pe acest fond, tendința de încordare a pieței muncii s-a accentuat considerabil în perioada recentă și că ea s-ar putea prelungi, în condițiile în care sondaje și analize de specialitate relevă intenții moderate de angajare în perspectivă apropiată, dar și dificultăți majore ale angajatorilor în atragerea de personal calificat, precum și o fluctuație sporită de personal la nivelul companiilor. În acest context, s-a arătat că dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a continuat să crească în intervalul iunie-iulie și să se consolideze pe un palier de două cifre deosebit de înalt din perspectivă istorică, și superior celui din 2016”.