Ce trebuie să știe toți românii care se tem de vaccin? Acestea sunt singurele afecțiuni care pot apărea după administrarea serului

Astfel, președintele grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei punctat faptul că efectele adverse pot apărea în primele două luni după vaccinare.

„Experiența pe care o avem, cu toate vaccinurile în general, ne arată că reacțiile adverse apar în primele două luni după vaccinare. Nu există exemple de apariție a unor efecte secundare la distanță, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

Unii zic că vaccinurile COVID-19 sunt noi și nu avem cum să cunoaștem efectele adverse pe termen lung. Nu sunt noi! Vaccinul pe bază de adenovirus a fost folosit și la Ebola, iar vaccinurile pe bază de ARN mesager folosesc o tehnologie care există de peste zece ani în alte aplicații medicale. Nu s-au evidențiat efecte adverse pe termen lung!”, a declarat Gindrovel Dumitra la TVR 1.

CNCAV: Vaccinarea în România a redus de peste 5 ori riscul de infecţie şi de 10 ori pe cel de spitalizare – studiu

CNCAV a realizat un studiu de eficienţă a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate din România, din care a rezultat că imunizarea cu vaccin a redus de peste 5 ori riscul de infecţie, de peste 10 ori riscul de spitalizare, de aproape 14 ori riscul de internare în ATI, de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.

Conform unui comunicat transmis sâmbătă de CNCAV, setul de date analizat a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive şi negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane unice, cu vârsta de peste 16 ani şi cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19, şi s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atunci când varianta Alfa a virusului era dominantă în ţara noastră.

O altă concluzie observată a fost că protecţia împotriva spitalizării, internării în ATI şi a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minim 14 zile de la efectuarea acesteia, însă este de reţinut că beneficiile maximale se obţin după 14 zile de la efectuarea schemei complete de vaccinare, ceea ce subliniază importanţa administrării dozei 2, menţionează sursa citată.

Rezultatele studiului au arătat că la persoane nevaccinate s-au înregistrat:

* 659 cazuri de infecţie

* 167 spitalizări

*10 internări în ATI

*27 decese

La persoane cu schemă incompletă de vaccinare, după 14 zile de la efectuarea dozei 1:

* 404 cazuri de infecţie

*85 spitalizări

* 4 internări în ATI

*10 decese

La persoane vaccinate complet, după 14 zile de la efectuarea dozei 2:

*69 de cazuri de infecţie

* 14 spitalizări

*0.9 internări în ATI

*1.6 decese

Întrucât riscul de evoluţie severă a bolii variază în funcţie de populaţia analizată, eficienţa vaccinării împotriva infecţiei, a spitalizării, internării în ATI şi a decesului în urma COVID-19 a fost calculată ajustat, în funcţie de vârstă, sex şi săptămâna testării.

Eficienţa împotriva infecţiei, analizată pentru fiecare tip de vaccin, începând cu 14 zile de la efectuarea dozei 2:

*Comirnaty/BioNTech Pfizer: 84.1% (CI: 81.8-86.1)

*Spikevax/Moderna: 93.1% (CI: 84.1-97.0)

*Vaxzevria/AstraZeneca: 71.1% (CI: 23.5-89.1)

Administrarea vaccinului Janssen a debutat la data de 4 mai 2021, sens în care nu s-au acumulat suficiente date pentru perioada raportată (până la 31 mai a.c.). Eficienţa acestui tip de vaccin va fi evaluată în perioada următoare.

Eficienţa cumulată pentru toate tipurile de vaccin, calculată după 14 zile de la efectuarea dozei 2:

*eficienţa împotriva infecţiei: 84.4% (interval de confidenţă 95% – CI: 82.1-86.3)

*eficienţa împotriva spitalizării: 91.8% (CI: 90.2-93.1)

*eficienţa împotriva internării în ATI: 92.8% (CI: 89.6-95.0)

*eficienţa împotriva decesului: 95.1% (CI: 93.4-96.3)

„Vaccinarea rămâne soluţia sigură şi eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de EMA, cel mai important for decizional, care reuneşte experţi la nivel european.

* vaccinurile împreună cu măsurile de protecţie non-farmaceutice sunt principalele căi de a limita efectele pandemiei;

*vaccinurile pot preveni apariţia unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2;

*vaccinurile reduc semnificativ riscul de boală severă şi limitează răspândirea virusului;

*vaccinurile reduc considerabil riscul de spitalizare;

*vaccinurile reduc considerabil riscul de deces

Este nevoie mai mult ca oricând să manifestăm solidaritate şi să alegem vaccinarea, pentru siguranţa noastră şi a celor dragi. Să avem încredere în actul medical şi în ştiinţă! Doar prin vaccinarea împotriva COVID-19 vom reuşi să ajungem la normalitate şi să redăm şansa la viaţa celor mai vulnerabili dintre noi!”, se mai evidenţiază în comunicatul CNCAV.