Premierul Vladimir Putin a votat împreună cu soţia sa, Liudmila, într-o secţie de votare din Moscova, după ce "a dormit bine" şi a făcut "câteva exerciţii", relatează RIA Novosti, în pagina electronică. Putin a declarat că se aşteaptă ca un număr mare de persoane să vină la urne. Rata de participare ajunsese la 15,3% la 10.00 ora Moscovei (08.00 ora României), potrivit vicepreşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Stanislav Vavilov. Deşi a pierdut mult din popularitate, Putin rămâne creditat cu aproximativ 60 la sută din voturi, potrivit ultimelor sondaje. El ar putea câştiga alegerile încă din primultur, la fel ca şi la precedentele mandate prezidenţiale din 2000 şi 2004.

Ceilalţi patru candidaţi sunt comunistul Ghennadi Ziuganov (plasat al doilea în sondaje, cu 15-20 la sută), populistul Vladimir Jirinovski, miliardarul Mihail Prohorov, nou-venit pe scena politică, şi candidatul de centrul Serghei Mironov.

Acuzaţiile de fraudă au apărut încă de la începutul scrutinului, chiar dacă 180.000 de camere de filmare au fost instalate în câteva săptămâni şi transmit în direct desfăşurarea scrutinului. Eficienţa iniţiativei a fost pusă însă la îndoială de misiunea de monitorizare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) din Rusia.

Partidele de opoziţie şi o organizaţie neguvernamentală rusă au denunţat pe parcursul zilei fraude în mai multe secţii de votare, aceleaşi persoane votând în mai multe birouri din Moscova, potrivit partidului democrat Iabloko. "La Vladivostok, în biroul nr.155, alegătorii au descoperit (la sosire) că deja votaseră", susţin reprezentanţii partidului, pe pagina de internet.Candidatul formaţiunii, Grigori Iavlinski, a fost descalificat la sfârşitul lui ianuarie pe motiv că a înregistrat nereguli în strângerea celor două milioane de semnături de susţinere.

Alte fraude sunt denunţate de partidul comunist. Potrivit acestuia, faptul că într-o secţie din regiunea Kirov (la est de Moscova), un teanc de buletine a fost aruncat în urnă, este doar un exemplu.

Suprafaţa mare a Rusiei face ca scrutinul să înceapă şi să se termine la ore diferite în funcţie de regiune. Alegerile au început sâmbătă, la ora 20.00 GMT (22.00 ora României) în Extremul Orient rus, în timp ce la Moscova birourile de vor s-au deschis la ora 04.00 GMT (06.00 ora României). Votul se va încheia la Kaliningrad, la ora locală 20.00 (19.00 ora României), în extremul vestic al ţării.

UPTADE: Clasa de mijloc şi tinerii se declară "încorsetaţi de stabilitatea lui Putin"
Alegerile prezidenţiale din Rusia vin să nuanţeze discrepanţele sociale din această ţară, electoratul situându-se pe poziţii extreme: o largă majoritate este adepta ferventă a stabilităţii, în timp ce un curent format cu precădere din clasa de mijloc se simte încorsetat de mult clamata ‘stabilitate’ şi vrea ‘evoluţie’, transmite corespondentul Agerpres.

Dar şi electoratul care militează pentru statornicie este foarte diferit: aici se încadrează atât elitele mulţumite de traiul pe care îl duc şi care se tem că orice schimbare le-ar periclita situaţia socială, cât şi masele în memoria cărora este vie criza anilor ’90 şi care ştiu că ‘se poate şi mai rău’. Tinerii, la rândul lor, se pronunţă pentru schimbare şi libertăţi, dar spun că alegerile de duminică nu le oferă şansa unei opţiuni reale.

‘Sunt conştient de rezultatul acestui scrutin şi aş spune că Rusia nu are un viitor. Nu există candidaţi demni, nu văd pe nimeni în stare să se lupte cu corupţia. Vladimir Putin s-a aflat deja 12 ani la conducere şi nu a făcut nimic în acest sens’, declară pentru Agerpres Vitalie, de 36 de ani.

‘Cei care o duc bine aceia şi îl laudă. Ca şi înainte, dacă ai bani, poţi rezolva orice problemă cu care te confrunţi’, adaugă el.

O tânără din Ekaterinburg (est), medic logoped la Moscova, îşi exprimă frustrarea că nu a putut să voteze, întrucât nu a primit o declaraţie de flotant în baza căreia să-şi exercite dreptul de vot. Asociaţia Golos, responsabilă cu monitorizarea alegerilor în Rusia, a sesizat anterior această problemă, sugerând că declaraţiile emise s-au epuizat repede, fiindcă ar fi fost distribuite unor persoane care votează de mai multe ori.

‘Nu le pasă de oameni. M-au trimis de la o secţie la alta şi, în cele din urmă, au spus că nu au cum să rezolve problema şi că nu am cum să votez. Dacă Putin va câştiga alegerile, aşa cum se prevede, cetăţenii de rând se vor confrunta cu aceeaşi indiferenţă din partea funcţionarilor’, spune tânăra, care nu a vrut să-şi dea numele.

Experţii îi atribuie lui Putin meritul de a-şi fi ‘ridicat ţara din genunchi’, dar se pare că pentru clasa de mijloc aceasta nu mai este de ajuns.

Întrebată care este ‘adevărul’ despre situaţia din Rusia, tânăra replică: ‘Înţeleg că sunteţi străină, dar priviţi în jur. Atitudinea puterii faţă de cetăţeni este depăşită’.

La secţia 2634, din vestul Moscovei, într-o zonă locuită cu precădere de diplomaţi şi parlamentari, unde a votat şi actualul şef de stat, Dmitri Medvedev, alegătorii intervievaţi de Agerpres s-au pronunţat, în cea mai mare parte, pentru ‘stabilitate’, noţiune asociată cu regimul lui Vladimir Putin, marele favorit al acestei curse prezidenţiale.

‘Nu ne îndoim de faptul că alegerile vor fi corecte. Cel puţin la secţia de votare totul este transparent. Vreau ca în ţară să fie stabilitate, noi nu avem de ce ne plânge’, a declarat Elana Verici, de 39 de ani. Blana şi diamantele opulente din urechi nu puteau decât să confirme starea de mulţumire a doamnei.

‘Vreau ca în ţară să fie linişte, să nu mai meargă mulţimi de oameni la mitinguri, împiedicându-i pe alţii să-şi vadă de viaţă’, afirmă Ludmila Bolşunova, de 70 de ani.

‘Aşteptările noastre sunt pozitive. Vrem ca Vladimir Putin să fie preşedintele nostru’, spune deschis Adilia Mahomedjanova, 67 de ani.

Alegerile prezidenţiale din Rusia decurg pe fondul unei treziri sociale – în ţară au avut loc, în ultimele trei luni, cele mai ample manifestaţii de protest faţă de putere, declanşate după scrutinul legislativ din 4 decembrie, câştigat de partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Potrivit opoziţiei şi observatorilor internaţionali, parlamentarele au fost marcate de fraude masive.

Deşi criticile la adresa lui Putin s-au înteţit, el rămâne cea mai populară figură din Rusia şi, conform estimărilor sociologilor, va câştiga alegerile din primul tur de scrutin. El a mai deţinut două mandate de preşedinte în perioada 2000-2008 şi, după o pauză de patru ani, Constituţia îi permite să revină la Kremlin.

El este urmat, la mare distanţă în sondaje, de liderul comunist Ghennadi Ziuganov, creditat cu 15% din intenţiile de vot. În cursa electorală s-au mai înscris ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, care încearcă să devină preşedinte a cincea oară, liderul Rusiei Juste (centru-stânga), Serghei Mironov, şi miliardarul Mihail Prohorov.