Din start trebuie spus că abonamentul medical este cu mult mai ieftin, dar și mai ușor de utilizat decât asigurare medicală.

 Dacă pentru un abonament plătești de la sub 10 euro pe lună până la un maxim de 45-50 de euro( în cazul unui produs ale cărui valențe tind să se apropie de cele ale asigurării), polița de sănătate nu costă sub 25 de euro pe lună și poate ajunge, în funcție de vârstă, de istoricul medical și de serviciile incluse până la 400-500 de euro pe lună.  
Foarte important, spre deosebire de abonament, costul asigurării medicale variază de la an la an, în funcție de modul în care a fost utilizată. Sistemul funcționează exact ca în cazul oricărei alte asigurări, RCA de exemplu, unde o daună întâmplată într-un an prespupune plata unei prime mai mari în anul ce urmează. 

În cazul poliței de sănătate, depășirea unui anumit număr de intervenții (destul de limitat și mai mic, în orice caz, decât cel oferit prin abonamentul de sănătate) presupune o primă mai mare în caz că se dorește reînnoirea poliței. Pentru că își calculează tarifele în funcție de riscuri, firmele de asigurare percep tarife mai mari și în funcție de vârsta clientului sau de trecutul său medical. 

O persoană de peste 50 de ani, de exemplu, cu bolile comune specifice vârstei, are șanse reduse să poată cumpăra o asigurare medicală la un preț care să se încadreze măcar în cei 400 de euro pe an deductibili din impozit. În cazul abonamentului medical, aceste diferențe de preț nu există.

Este una dintre situațiile în care abonamentul medical se poate dovedi util chiar și pentru cei care au optat pentru o asigurare, produs mai acoperitor. 

O persoană care deține un abonament medical simplu pentru care nu ar trebui să plătească mai mult de 8 euro pe lună, poate exclude din contractul de asigurare serviciile oferite prin abonament. Dacă nu o face, abonamentul este oricum util pentru că, acoperind majoritatea serviciilor medicale de bază, fără limite foarte strânse, îi permit persoanei respective să se trateze fără a apela la asigurare medicală, deci fără să riște o majorare de preț în anul următor. 
Mai mult decât atât, abonamentul este mult mai ușor de folosit, în condițiile în care consultațiile sau tratamentele incluse nu trebuie achitate de client.

 

 În cazul asigurărilor, acesta fiind și unul dintre riscurile importante pe care clientul și-l asumă în comparație cu abonamentul, plata este făcută inițial de către pacient, urmând ca el să compensat de asigurător, după ce aduce toate documentele justificative. 

Asigurarea include tot, dar cu limite și ceva riscuri. Abonamentul are garantate serviciile uzuale

Diferența majoră dintre asigurările medicale și abonamente, cel puțin în situațiile ideale când ambele funcționează așa cum trebuie, este că polițele acoperă aproape toată gama de servicii medicale, de la analize și consulturi, la internări și intervenții chirurgicale. 

Deși există și în zona abonamentelor produse care oferă reduceri substanțiale pentru spitalizare sau operații, ori acces non stop la ambulanță sau la call center medical (un exemplu este Comfort Premium de la Regina Maria), clinicile private se concentrează pe serviciile de bază.

 Un abonament acoperă, fără costuri suplimentare, analizele, consultațiile și intervențiile de urgență și oferă, în plus, discounturi între 10 și 50% pentru alte servicii, cum ar fi intervenții chirugicale sau nașteri. Altfel spus, serviciile uzuale sunt incluse și în abonamente, în condițiile în care, totuți, doar o mică parte din populație suferă intervenții chirugicale, de exemplu. 

Asigurarea medicală acoperă orice tip de serviciu, însă o face cu limitări destul de clare. O consultație, de exemplu, nu este decontată, în general, la prețuri mai mari de 100-150 de lei, deși sunt medici specialiști care percep și 250 de lei per consultație. La fel și în cazul investigațiilor din domeniul imagisticii (ecografie, RMN etc). Diferențe de preț vor rămâne drept cheltuială a pacientului. 

Există inclusiv situații în care asigurătorii au contestat costurile anumitor intervenții, deși ele au fost demonstrate cu acte. 

Un alt avantaj al asigurării ar fi faptul că permite pacientului să își aleagă dintr-o gamă mult mai largă de clinici sau spitale. În ritmul în care se dezvoltă însă, astăzi, marile rețele, și acest avantaj tinde să dispară. 

 

Atât asigurarea medicală cât și abonamentul sunt produse deductibile în limita a 400 de euro.  

Explozie în zona abonamentelor

Furnizorii privaţi de servicii medicale, care au ajuns să înregistreze afaceri totale de peste 600 de milioane de euro în 2016, au lansat propriile abonamente de sănătate. Deşi serviciile cuprinse în abonamente sunt indiscutabil mai puţine şi mai simple decât cele acoperite de o asigurare, acest tip de produs a prins foarte bine în România. La finele anului trecut, clinicile private aveau peste 1 milion de abonaţi şi venituri de peste 50 de milioane de euro din abonamente. Cu alte cuvinte, o piaţă care a debutat acum 3-4 ani a ajuns la un nivel dublu comparativ cu una care se zbate de cel puţin 10 ani. „Secretul” succesului constă în preţul mult mai redus al abonamentului, în condiţiile în care, în România, arată studiile de specialitate, preţul este încă cel care primează în detrimentul calităţii sau compexităţii serviciilor. Un calcul simplu, arată că preţul mediu al unui abonament este de doar 50 de euro, în condiţiile în care în jur de 1 milion de abonaţi au generat încasări de 50 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, deşi ca acoperire comparaţia poate fi deplasată, un abonament costă de 7-8 ori mai puţin decât o asigurare. Pentru piaţa abonamentelor de sănătate, perspectivele sunt şi mai bune, iar specialiştii se aşteaptă la o dublare a cifrelor până în 2020 mai ales că, de la 1 februarie, a fost introdusă şi pentru abonamente deductibilitatea în limita a 400 de euro. 

Colaborarea este posibilă

 

Tocmai aparenta înfrângere în faţa clinicilor se poate transforma într-un avantaj pentru asigurători. Dacă reuşesc să găsească o formulă de colaborare, pentru firmele de asigurare bazele de date ale clinicilor se pot transforma într-un activ preţios. Istoricul clinic şi datele personale ale abonaţilor îi pot ajuta pe asigurători să îşi calibreze produsele în funcţie de nevoile clienţilor şi să aibă acces la o bază de date cu peste 1 milion de oameni. Deşi asigurătorii au vorbit mai puţin de această posibilitate, concentrându-se mai ales pe diferenţele de acoperire între asigurări şi abonamente, reprezentanţii furnizorilor de servicii au ridicat această problemă. „Asigurările de sănătate şi abonamentele medicale pot coexista, deoarece răspund unor nevoi diferite: în timp ce abonamentele acoperă integral zona de prevenţie şi educaţie medicală, de care este atâta nevoie în România, asigurările reprezintă un instrument financiar care acoperă un risc medical şi care poate fi accesat în cazuri medicale grave, care necesită spitalizare sau intervenţii chirurgicale”, transmite Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private. Între timp, însă, în strategia pentru perioada 2016-2018, ASF vorbeşte tot despre eventuala reformă a sănătăţii, care ar implica automat şi firmele private şi le-ar da acces automat la o parte din contribuţiile românilor către CNSAS. Un proiect care a eşuat în repetate rânduri.

„Pentru conceperea unui set de măsuri în scopul impulsionării acestui segment de piaţă (nr: asigurări de sănătate), este importantă decizia strategică la nivel naţional cu referire la tipul de asigurare voluntară de sănătate care se doreşte a fi promovat în România. Astfel, se impune stimularea sectorului de asigurări voluntare de sănătate de tipul celor complementare. Acestea ar trebui să fie considerate servicii economice de interes general şi parte componentă a sistemelor de asigurări sociale de sănătate şi, astfel, să fie mult mai bine reglementate decât în prezent, în România”, arată documentul citat.

50 de euro este preţul mediu al unui abonament

400 de euro este limita deductibliă pentru abonamente