2011: Investiţiile în energie au stagnat, discuţiile au avansat

Anul 2011 a fost, pentru sectorul energetic, un an al contra­ste­lor. Investițiile la marile proiecte energetice, precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala de la Tarnița-Lăpuștești, au stagnat. Discuțiile pe această temă au căpătat însă o tentă mai serioasă ca oricând. Măcar atât.

Prețurile energiei și ale utilităților au crescut, dar mai multe companii s-au plâns că au pierderi sau că nu pot să-și exploateze eficient resursele. Statul a reușit, în sfârșit, să aplice Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, după aproape trei ani de amânări.

Citiţi şi o opiniei Dana Duică: Adevărul despre falsul "bubble" din eolian Seceta a dat de furcă celui mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, dar a contribuit și la renegocierea celebrelor contracte bilaterale. „Din punct de vedere investițional, 2011 a fost un an al stagnării în sectorul energetic. Multe proiecte importante, precum reactoarele 3 și 4 sau Tarnița, au stagnat. Din punctul de vedere al dezbaterilor însă, s-au înregistrat progrese importante“, susţine fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian.

Energia nucleară, cu bune și rele

Pentru proiectul reactoarelor 3 și 4, 2011 a început așa cum s-a terminat 2010: prost.  Grupul CEZ vânduse, încă de la sfârșitul lui 2010, acțiunile deținute la EnergoNuclear, iar anunțul l-a făcut în ianuarie 2011. Statul a încercat, în acest an, să găsească alți investitori dornici să participe la proiect, dar numele vehiculate până acum nu par să aibă greutatea celor care au ieșit.
RWE, GDF Suez și Iberdrola au anunțat ieșirea din proiect. Singurele companii care au rămas alături de Nuclear­electrica în acest proiect sunt ArcelorMittal și Enel. Pentru Nuclearelectrica, 2011 a reprezentat al treilea an consecutiv în care centrala nucleară de la Cernavodă ocupă locuri înalte în clasamentele centralelor nucleare din lume, din punctul de vedere al factorului de capacitate și al eficienței în operare, potrivit reprezentanților companiei.

Evenimentele de la Fukushima au schimbat radical acest sector în 2011. Centrala românească a parcurs, anul trecut, un amplu proces de evaluare a securității nucleare în situații extreme, pornind de la decizia Consiliului European din 25 martie 2011, conform căreia „securitatea nucleară a tuturor centralelor nucleare din UE trebuie revizuită în baza unor evaluări de risc transparente și extinse“ – așa-numitele „teste de stres“.
Concluziile raportului au arătat că ambele unități ale centralei îndeplinesc cerințele stipulate în proiectul inițial și, mai mult, dețin o margine de securitate suficient de mare în cazul unor cutremure puternice, inundații, pierderii totale a alimentării cu energie electrică și pierderii totale a ultimei surse de răcire sau combinații ale acestora. În acest an, centrala a funcționat mai multe zile fără întrerupere. Astfel, în primele nouă luni ale anului 2011, CNE Cernavodă a produs 8,7 milioane MWh și a vândut 7,96 milioane MWh pe piața reglementată și pe cea liberă din România. Unitatea 1 a aniversat, la data de 2 decembrie 2011, 15 ani de exploatare comercială.

Petrolul și gazele, între tensiunile din Orientul Mijlociu și presiunea mediatică

Anul trecut a fost dificil pentru companiile din industria petrolieră, consideră Constantin Tampiza,  reprezentantul din România al președintelui Lukoil, Vagit Alekperov. „Pierderile din 2011 înregistrate de compania noastră în România sunt de circa 30 milioane de dolari, pe fondul unei puteri de cumpărare scăzute a românilor și al presiunii exercitate asupra prețurilor“, a afirmat acesta.
În plus, tensiunile din Orientul Mijlociu au urcat prețul petrolului, iar, de cealaltă parte, mass-media a creat presiune pentru scăderea prețului benzinei. În 2011 s-a înregistrat și un nou record mondial în ceea ce privește prețul petrolului. Media anuală este cea mai mare din istorie, aproape 111 dolari pe baril. OMV Petrom nu a primit o veste bună de la ANRE în luna martie 2011, când a fost emis ordinul care includea în categoria celor care trebuie să consume și gaze de import și titularii de acorduri petroliere, „pentru cantităţile de gaze naturale utilizate pentru consumul propriu, la toate locurile de consum, la sediul principal, precum şi la sediile filialelor, sucursalelor, agenţiilor, reprezentanţelor, punctelor de lucru şi ale celorlalte sedii secundare, în derularea tuturor activităţilor, cu excepţia operaţiunilor petroliere şi a consumurilor tehnologice specifice acestora“. 
Mai târziu, în decembrie, Camera Deputaților aproba amendamentele aduse de deputatul PSD Iulian Iancu la Legea gazelor. Unul dintre amendamente consfințea modificarea definiției consumatorului prin extinderea noțiunii asupra titularilor de acorduri petroliere, iar celălalt interzicea practic exporturile, în ciuda recomandărilor Uniunii Europene. Aceste două măsuri dure pun în dificultate finalizarea centralei de cogenerare de înaltă eficienţă de la Brazi, investiţie de peste 500 milioane euro, cel mai mare proiect din ultimii 20 ani derulat în România într-o nouă capacitate de producţie a energiei electrice.

Cu pași mici dar siguri, proiectul Nabucco a avansat în 2011, iar la final de an se aştepta o decizie din partea consorțiului care deține zăcământul de la Shah Deniz. Începerea construcției porţiunii românești a gazoductului Nabucco, de 469 de kilometri, va aduce în țara noastră investiții de 1,2 – 1,5 miliarde de euro în infrastructură, potrivit directorului executiv al consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek.
 
Anul normalității pentru energia verde

La trei ani de la publicarea în Monitorul Oficial, Legea nr. 220/2008 a început să fie aplicată. Din decembrie, învestitorii în centrale eoliene primesc câte două certificate verzi, a căror valoare este de până la 55 euro, pentru MWh livrat în rețea. Cei care generează electricitate din surse solare beneficiază de şase certificate verzi. Mulți investitori au amânat planurile de investiții din cauza incertitudinii din piață.
Potrivit lui Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste al CEZ România, în lege încă există incertitudini referitoare la momentul în care regulile se vor schimba și cât de mult s-ar putea modifica numărul de certificate verzi. De asemenea, nu se specifică mecanismul practic de garantare a prețului minim al acestui certificat. Eolienele au ajuns anul trecut la o capacitate instalată de

850 MW, dublu față de 2010, şi peste puterea unui reactor de la Cernavodă

Hidroelectrica a avut două jumătăți de an foarte diferite. Multă apă, liniște și pace în primul semestru, secetă, demisia directorului general Constantin Trihenea și scandal cu „băieții deștepți“ în al doilea semestru. După ce, în vară, Fondul Proprietatea a publicat pe site-ul companiei contractele comerciale ale societăților de utilități la care este acționar, printre care și Hidroelectrica. Astfel, publicul a putut afla cui vinde cu exactitate Hidroelectrica energia pe care o produce, cea mai ieftină din țară, și cu câți bani.
Alro Slatina este unul dintre cei mai mari clienți, care a cumpărat, anul trecut, peste 15% din producția Hidroelectrica. Prețul de achiziție a fost de 112,3 lei pe megawatt oră (MWh), în timp ce prețul de pe bursa de energie (OPCOM) a fost de 153,9 lei/MWh. Energy Holding a cumpărat 13% din producția companiei la prețul de 119,6 lei/MWh, iar Mittal Steel Galați, 8,5%, la prețul de 130,2 lei. Recent, compania a emis notificări de reziliere a contractelor bilaterale către companiile cu care are astfel de acorduri.
 
111 dolari pe baril este media anuală a prețului petrolului, cea mai mare din istorie

60 milioane KWh, consumul electric estimat pentru 2011 la nivelul întregii țări

2012: începem investițiile sau continuăm discuțiile?

Anul acesta ar trebui demarate investițiile multașteptate, atrage atenția fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian. „Toate marile investiții care trebuie făcute durează ani de zile. Tarnița, reactoarele de la Cernavodă, vor dura cinci-șase ani. Chiar dacă 2012 este an electoral, e foarte important să începem aceste proiecte“, a afirmat el. Tampiza consideră că, în 2012, se poate ajunge la o situație economică stabilă dacă prețul petrolului rămâne fixat în jurul valorii de 110 dolari pe baril.
„Sperăm ca, în cinci-zece ani, să ne recuperăm pierderile avute până acum în România“, a declarat oficialul Lukoil. Statul are planuri mari pentru companiile energetice din subordinea sa. Sub presiunea nevoii de bani, a FMI-ului și a Comisiei Europene, vor trebui continuate reformele și restructurările din CNH și SNLO, vor trebui modernizate termocentralele și complexurile energetice și va trebui liberalizată piața gazelor. Managerii privați așteaptă să fie instalați la Hidroelectrica, Oltchim, CNH, SNLO, Nuclearelectrica și Transgaz. Investitorii așteaptă să cumpere de pe BVB acțiuni Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica și Romgaz.

Citiţi şi o opiniei Dana Duică: Adevărul despre falsul "bubble" din eolian