ar dori BNR. In aceste conditii, dobanda de interventie a bancii centrale nu se dovedeste a fi o masura suficienta pentru preintampinarea efectelor nefaste ale liberalizarii contului de capital. Drept urmare, BNR a facut deja primul pas spre o mai mare volatilitate a cursului de schimb. Cel de-al saptelea pas de scadere a dobanzii de interventie a BNR, la inceputul lunii decembrie, de la 21,25% la 17%, pregateste piata financiara romaneasca pentru liberalizarea contului de capital. O data cu anuntarea dobanzii de 17% pe an, BNR indica si faptul ca trendul descendent al dobanzilor nu mai poate fi intors, chiar daca, pentru primul trimestru din 2005, analistii financiari nu se asteapta ca dobanda de interventie sa scada in acelasi ritm alert. Bancherii se asteapta ca nivelul dobanzii de interventie sa ajunga la circa 15% in momentul penultimei etape de liberalizare a contului de capital si la 13%, maximum 14% la mijlocul anului viitor. In aceste conditii, dobanzile bancare pentru depozitele in lei vor fluctua, de la banca la banca, intre 9% si 11%. Conjugate cu o inflatie de 7% cat a fost anuntata pentru anul viitor, chiar si atingerea pragului de 9%, ca remuneratie pentru un depozit in lei, se va dovedi un profit pentru cei care-si pastreaza economiile in moneda nationala. In 2004, bancile au tratat cu grija dobanzile pasive, de teama sa nu descurajeze economisirea in lei, operand doar scaderi treptate de 0,5%. Daca se vor lua in calcul fluctuatia cursului de schimb din 2005 si dobanzile mici ale depozitelor in valuta, se va observa ca leul va fi castigatorul anului 2005. In ce priveste creditarea in lei, unde ar trebui sa existe scaderi ceva mai spectaculoase, bancile s-au limitat sa scada cu doar 2,9% dobanzile in aceeasi perioada in care BNR a operat modificari de 4,25%. Dupa toate probabilitatile, aceasta reactie lenta a bancilor comerciale fata de pasii indrazneti facuti de BNR va continua si in acest an. Chiar daca exista si voci care prevad o scadere de circa zece puncte procentuale la creditele in lei (Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB), sunt si voci pesimiste care intrevad o scadere de 3%-4% a dobanzilor la creditele in lei din 2005. In concluzie, dobanda la credite ar putea ajunge la 17-18%, iar la cele pentru case, chiar la 12%. In privinta cursului de schimb, tendintele sunt destul de clare : vom avea parte de nisipuri miscatoare. Evolutia in dinti de ferastrau nu va mai fi elementul cunoscut de pana acum. Raportat la euro, leul se va intari si in 2005. Cel putin acesta este mesajul transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Totusi, intr-o piata libera, in care BNR va interveni doar in caz de urgenta, expectatiile nu sunt destul de clare. Singurul lucru sigur este culoarul care va permite leului sa se aprecieze: euro va fi cotat anul viitor cu valori cuprinse intre 36.000 de lei si 41.000 de lei. In afara acestui coridor pe care Isarescu l-a lasat sa se intrevada, nu se mai poate estima decat faptul ca, atat in momentul liberalizarii contului de capital, cat si in cel al denominarii, euro va inregistra valori scazute, daca nu cumva chiar minime istorice. Trebuie precizat ca in perioade de criza, culoarul stabilit de BNR poate fi depasit si in sus, si jos.