„În momentul aprovizionării cu kerosen se fac anumite calcule și se adaugă combustibil în plus pentru a se putea ajunge la un aeroport de rezervă. Rezerva finală de combustibil trebuie să asigure încă 30 de minute de zbor. Dacă aeronava Blue Air, care a ieșit de pe pistă la Cluj, avea 2,9 tone de combustibil, era la limită. Este foarte puțin probabil să se fi pierdut combustibil în aer. Pilotul a devenit,anul trecut, comandant al aeronavei Boeing 737. Pilotul avea de ales: fie să aștepte și să aterizeze la Cluj, fie să plece și să aterizeze pe un aeroport din apropiere. S-ar putea să fie o problemă cu frânarea, depinde cum a acționat sistemul de frânare”, ne-au declarat sursele citate.

Potrivit acestora, piloții decid cât combustibil trebuie să existe în rezervoarele avionului. „După personalul de la tehnic vin piloții și fac și ei un set de verificări. Ei constată dacă pentru destinația respectivă  ajunge combustibilul. Piloții au dreptul să ceară mai mult kerosen în orice situație. Dacă pilotul a plecat de la București fără nici măcar acel minim de rezervă de kerosen care să îi permită zbor de așteptare și aterizare pe un aeroport apropiat este foarte grav”, ne-au precizat sursele citate.

Un avion al companiei Blue Air, cu 116 pasageri la bord, care efectua o cursă charter de la Bucureşti, a ieşit, de pe pista aeroportului din Cluj. Potrivit directorului aeroportului din Cluj, David Ciceo, condiţiile de aterizare pe aeroport erau corespunzătoare, piloţii avionului care a ieşit de pe pistă în momentul aterizăriile cunoşteau starea meteo, iar aceştia ar fi cerut să aterizeze pentru că nu mai aveau combustibil suficient.

„Avionul a ieşit de pe pistă la o distanţă de circa 20 de metri. Condiţiile de aterizare pe aeroportul clujean erau bune, iar piloţii cunoşteau aceste condiţii. S-au luat măsuri conform standardelor internaţionale. Au ieşit de pe pistă ca să poată ateriza, dar condiţiile erau corespunzătoare. Era o frânare 3, în condiţiile în care frânare 1 înseamnă cea mai slabă, iar 5 cea mai bună. În ciuda ninsorilor erau condiţii corespunzătoare de aterizare. Vizibilitatea era corespunzătoare pentru aterizarea pe aeroportul clujean, în cursul dimineţii, înainte de sosirea cursei Blue Air, au mai fost operate zboruri pe aeroportul clujean fără nicio problemă”, a spus Ciceo. Procurorii au declanșat o anchetă în cazul avionului Blue Air care a ratat aterizarea la Cluj.

Blue Air: „Aeronava a efectuat zbor de așteptare de 5-6 minute.”

Oficialii Blue Air au negat că pilotul ar fi cerut aterizarea pe motiv că nu mai avea combustibil. În momentul aterizării, în rezervoare erau încă aproximativ 3 tone de combustibil. Aeronava avea 5 tone de kerosen în momentul decolării, piloții aveau ca și aleternativă aeroportul din Sibiu. Comandantul aeronavei, înainte de a decola de la București s-a informat în privința condițiilor meteo”, ne-au spus oficialii Blue Air. Potrivit acestora, aeronava a efectuat zbor de așteptare de 5-6 minute. „În timpul așteptării, pilotul s-a informat dacă se poate ateriza la Sibiu. După perioada de așteptare a primit acceptul să vină la aterizare. Comandantul nu a riscat aterizarea pe aeroportul din Cluj dacă nu primea acceptul turnului. Presupunerea noastră este că pilotul a primit coordonate meteo greșit de la sol, comandantul a acționat conform manualului”, susțin oficialii companiei aeriene.