Echivalentul a 28% din Produsul Intern Brut al României din 2013 (sau aproape 40 de miliarde de euro) circulă pe căi subterane fără a putea fi controlat şi erodând mediul de business. Un studiu realizat de A.T Kearney arată că de la declanşarea crizei economice, ponderea economiei subterane a crescut constant, iar România este ţara din UE cea mai afectată de acest fenomen.

De ce sunt aceste cifre seci importante pentru antreprenorul mic şi mijlociu? În primul rând, pentru că ele arată cât de mare este minusul de la buget pe care statul trebuie să îl acopere din alte surse, adică taxarea firmelor corecte. Cu cât fenomenul migraţiei către zonele gri ale economiei este mai mare, cu atât povara resimţită de IMM-urile din România va fi şi ea mai mare. Efectul este direct şi palpabil. Chiar dacă pe termen scurt, speriate de criză şi în disperare de cauză, IMM-urile tind să identifice avantaje în transferarea unor activităţi către zonele „întunecate“, studiile arată că ele îşi fac mult mai mult rău decât bine, punând în pericol stabilitatea afacerii în sine. Controlul asupra numerarului este o iluzie, întrucât nimeni nu poate monitoriza circulaţia acestuia. Cardurile de firmă, cea mai eficientă soluţie pentru controlul cheltuielilor.

Nu în acelaşi fel stau lucrurile cu plăţile electronice, acolo unde controlul posesorului de card este complet. IMM-istul care apelează la cardul de firmă are un control mult mai mare asupra banilor din contabilitate, asupra banilor cheltuiţi de către angajaţii săi – el vede exact ce s-a cumpărat, iar aceste plăţi se înregistrează direct în contul companiei. Un IMM care alege şi trasează şi angajaţilor săi transparenţă în modul de lucru, îşi va crește businessul susţinut, va promova plata fiscalizată a salariilor şi va oferi protecţie angajaţilor, care vor avea şansa să lucreze într-un mediu de afaceri sănătos.

Mai multe tranzacţii cu cardul ar putea însemna taxe mai mici

Cu fiecare plată efectuată cu cardul, firmele din România îşi cresc şansele ca, în viitor, să plătească taxe şi impozite mai mici, aşa cum s-a întâmplat deja în alte state europene privite ca dezvoltate precum Austria, Marea Britanie sau Olanda. Creşterea valorii plăţilor electronice cu 10% pe an, timp de patru ani consecutiv, determină reducerea economiei subterane cu până la 5%, arată datele Visa Europe. 

Potrivit calculelor, o astfel de evoluţie ar echivala cu scoaterea la lumină a aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care, potrivit unui studiu al A.T Kearney, în 2013 economia subterană a reprezentat 28% din PIB-ul României sau 39,5 miliarde de euro.

Strategia naţională de promovare şi încurajare a plăţilor electronice în sectorul public lansată de Visa îşi propune, de altfel, şi creşterea nivelului de colectare de la 33% la 40% din PIB într-un orizont de patru ani, cele şapte puncte procentuale în plus traducându-se în miliarde de euro. În 2013, de exemplu, un singur punct procentual în plus pentru colectare ar fi însemnat 1,4 miliarde de euro mai mult la bugetul de stat, sumă ce ar fi acoperit impactul pe mai mult de un an al reducerii CAS cu cinci puncte – o măsură cu efecte pozitive imediate pentru companii. Amploarea economiei subterane în Europa variază de la 8%-10% din PIB Austria, Marea Britanie şi Olanda, la aproximativ 30% din PIB în Bulgaria, România, Croația şi Lituania. Dar, în statele dezvoltate precum Austria, Marea Britanie şi Olanda fiecare locuitor face în medie anual circa 300 de tranzacţii electronice, în timp ce românii şi bulgarii realizează doar 16 tranzacţii electronice pe an.

 

2 mld. euro ar putea fi scoase la lumină din economia subterană dacă valoarea plăților electronice ar crește cu 10% pe an, timp de patru ani consecutiv