Pentru antreprenorul din România, un control al Fiscului se poate dovedi cel mai negru coșmar. Mai multe articole din legislația fiscală sunt interpretabile, în timp ce profesionalismul și buna intenție ale unor inspectori ANAF sunt cel puțin discutabile. Acest mixt toxic a dat naștere unor situații care, dacă nu aveau efecte tragice, puteau fi considerate de-a dreptul comice. Este drept că, odată cu reorganizarea ANAF, inspectorii sunt mai integri, iar multe dintre rezolvările pe care le găsesc sunt corecte.

Totuși, noile reguli au permis existența unor abuzuri în urma cărora numeroase companii au rămas cu conturile blocate, s-au pierdut locuri de muncă, iar o serie de manageri s-au trezit cu dosare penale. La emisiunea Capital TV, ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a recunoscut toată această situație și a anunțat că „regulile jocului“ sunt deja într-un amplu proces de analiză. Pasul următor îl reprezintă modificarea Codului de procedură fiscală, care ar urma astfel să ofere inspectorilor un cadru foarte clar, în care să nu mai poată fi vorba despre subiectivism sau excese în activitatea de control.

„Situația are la bază anumite neclarități din Codul de procedură fiscală. Acum suntem în proces, alături de alte instituții ale statului și alături de mediul de afaceri, citim Codul de procedură fiscală, toate regulile pe care le aplică ANAF, ordinele interne, și încercăm să dăm o legislație clară inspectorilor astfel încât să nu mai ajungă nenumărate procese pe masa procurorilor și practic să blocheze și activitatea ANAF, dar și activitatea procurorilor“, a declarat ministrul de Finanțe. De asemenea, Anca Dragu a mai precizat că deja s-au modificat o serie de proceduri în cadrul ANAF, astfel încât inspecțiile fiscale să aibă ca obiect doar acele afaceri care prezintă riscuri mari în ceea ce privește evaziunea fiscală. „Pentru o inspecţie fiscală sau pentru un control de la Antifraudă, numărul de salariaţi ai ANAF este acelaşi: merg minim doi inspectori fiscali la o firmă care are doi-trei angajaţi şi unde evaziunea poate fi de câteva sute de lei, dar tot doi angajaţi merg şi la o firmă unde evaziunea poate fi mult mai mare şi la care recuperarea să fie mult mai semnificativă“, expune un simplu exercițiu de logică ministrul Finanțelor. Un prim pas a fost reorganizarea direcției generale a marilor contribuabili.

„Mai sunt lucruri de făcut, în special de implementat la inspecții fiscale controlul pe bază de risc. Acestea, deja am verificat, se fac în proporție de peste 90% în urma evaluării riscului companiei. Practic, nu se mai face control doar de dragul controlului sau pentru că inspectorul fiscal se afla pe strada respectivă şi s-a oprit să vadă ce face o firmă“, susține Anca Dragu. Cu toate acestea, în primele şase luni ale acestui an, ANAF a controlat mai mult de 70.000 de firme, adică mai bine de 10% din totalul persoanelor juridice din România.

Măsuri implementate de Ministerul de Finanțe

  • 90% dintre controale pe baza riscului companiei
  • ordinele președintelui ANAF sunt contrasemnate de către ministrul de Finanțe
  • accent pe pregătirea profesională în rândul angajaților ANAF

Ce ar trebui schimbat la Codul de Procedură Fiscală

1.Controalele inspectorilor antifraudă nu sunt reglementate.
Lipsesc norme procedurale care să reglementeze controalele antifraudă. Astfel, nu există o durată și un număr maxim a controalelor, posibilitatea contestării administrative a proceselor verbale încheiate de inspectorii antifraudă sau criterii definite și un termen maxim privind suspendarea acestor controale.

2.Implementarea reală a principiului „in dubio contra fiscum“
Introdus recent în legislația fiscală românească, principiul însemnă că neclaritățile din lege trebuie interpretate în favoarea contribuabililor. Bineînțeles, acesta are deocamdată doar conotații pur teoretice. „Eu aș vedea oportună materializarea în practică a principiului „lăsați-mă să cumpăr“. Asta înseamnă că un contribuabil de bună-credință nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziții de la un anumit furnizor, organele de inspecție fiscală îi vor limita sau chiar anula ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat, fără a se stabili obiectiv o legătură de cauzalitate în acest sens“, susține consultantul fiscal Dragoș Pătroi.

3.Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate.
În acest moment, organele de inspecție fiscală pot să reinterpreteze cum vor ele tranzacțiile contribuabililor. Aici este vorba despre celebrul articol 11 din Codul Fiscal, care prevede că „autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.“ Tot în acest articol, un aliniat prevede că punerea în practică a acestuia se va realiza în baza unui ordin al președintelui ANAF, ordin care nu a fost emis și publicat în Monitorul Oficial.