„Prevederile anterioare din codul muncii interziceau în mod absolut concedierea salariaţilor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, pe durata exercitării mandatului lor, indiferent dacă exista sau nu o legătură între activitatea sindicală desfăşurată şi motivele de concediere aplicabile. Aceste prevederi creau un dublu dezechilibru în raporturile dintre liderii sindicali şi restul salariaților, pe de o parte, şi între raporturile dintre respectivii liderii şi angajator, pe de altă parte, a căror activitate economică era afectată de această interdicţie”, explică Anca Stroiu, avocat senior în cadrul McGregor & Partners.
Prin urmare, liderii sindicali vor putea face obiectul concedierii pentru motive care ţin de persoana salariatului (ex. arest preventiv, inaptitudine fizică sau psihică, necorespundere profesională) sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (ex. desființarea locului de muncă).
În continuare însă, concedierea liderilor sindicali nu va putea fi realizată pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la membrii sindicali. Rațiunea pentru care se menține această interdicție de concediere este aceea că retragerea reprezentativității sindicale a liderilor sau tragerea lor la răspundere pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului sindical, se realizează exclusiv de sindicatul care l-a desemnat fără implicarea angajatorului, în aceleași condiții în care a avut loc şi numirea lor.
„În proiectele de dreptul muncii în care noi am fost implicați am întâlnit cazuri în care liderii de sindicat au beneficiat de prevederile legale mai favorabile şi au fost excluși din planul de concediere colectivă, în virtutea reglementărilor privind interdicția de concediere a respectivilor lideri, pe durata exercitării mandatului lor. Cu toate acestea, am remarcat în practica judecătorească anterioară modificărilor aduse de decizia Curţii Constituționale, chiar la nivelul curților de apel, că au fost decizii judecătorești în care s-au pronunțat soluţii în favoarea concedierii liderilor sindicali pentru motive care nu țin de persoana salariatului, anticipând şi confirmând totodată o parte din argumentele Curţii Constituționale cu privire la această chestiune”, conchide Anca Stroiu.
