PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Companii

Cu sacul la cumpărături! Magazinele au tăiat la jumătate prețurile

Autor: Senica Micu | sâmbătă, 16 ianuarie 2016 | 0 Comentarii

Este oficial: retailerii de modă au luat startul pentru prima rundă a reducerilor, din acest an. Vânzările se anunță a fi „uriașe“, pe măsura volumului pus pe rafturi. Cu cât vor crește încasările? „În medie cu 30%“, răspund comercianții la unison.

Vineri, 15 ianuarie, zi de muncă. Magazinele și-au înșirat frumos mărfurile pe rafturi, cu vitrinele străluncind în culori și procente, cifre care te fac să calculezi repede, în minte, te miri ce, poate chiar prețul unui palton care în decembrie costa 700 de lei, iar acum îl poți lua lejer cu 350 de lei. Fie că vorbim despre mall-uri, fie că luăm în calcul magazinele centrale, se anunță a fi o zi extraordinar de aglomerată. „Încă de la prima oră, câțiva clienți își umpluseră deja brațele cu haine. Este zi scurtă pentru cei care muncesc. După ora 15.00, nu vei mai avea unde să arunci un ac aici. Se va forma o coadă uriașă, cabinele vor fi neîncăpătoare, iar noi vom lucra sub presiune. Weekendul acesta va exploda. Încasările vor fi de câteva ori mai mari decât într-un weekend obișnuit“, spune Alina C., vânzătoare într-unul din magazinele pe care Inditex le dezvoltă în România. În general, aceste reduceri sunt stabilite în perioada 15 ianuarie -15 aprilie, condiţia fiind ca retailerii să notifice primăria cu privire la perioada de soldare şi la produsele de sezon la care vor aplica reducerile.

Jucători precum Zara, C&A, Mango, H&M, Marks&Spencer sau Reserved au aplicat promoții încă din decembrie, înaintea sărbătorilor de iarnă. „Lanțurile internaționale de magazine au aceeași politică a prețurilor și a reducerilor, peste tot. Acest lucru se poate observa cu ușurință pe etichetele pe care sunt înscrise prețurile în mai multe valute. Campania de solduri se face doar la final de sezon și presupune scăderea costului la minimum, pentru lichidarea stocului și fără a reveni la prețul inițial“, detaliază Mirela Bucovicean, proprietara Molecule F. Cu o scurtă precizare: în cazul monobrandurilor, ești obligat să funcționezi după regulile brandului respectiv, în sensul că poate avea o mică variație de preț în funcție de cheltuielile avute cu magazinul de aici; în cazul magazinelor multibrand, unde discutăm de achiziția produselor și investiția antreprenorului român, acesta este mai reținut din a scădea semnificativ prețurile, printre altele și pentru că vânzările de peste sezon nu se ridică la volumul magazinelor similare din străinătate. „De multe ori, este preferată o secțiune de «outlet» în magazin, pe o perioadă mai lungă de timp. Cât despre magazinele care vând produse românești, acestea, în marea lor majoritate, lucrează cu un adaos de 30%-40%, deci nu au cum să concureze cu reducerile brandurilor internaționale. Este o chestiune care ține de maniera de formare a prețului de retail“, explică Mirela Bucovicean.

Campanii agresive de promovare

Oricum ar fi, românii așteaptă reducerile, în ideea că „moda o face strada și mai apoi cel care produce hainele“. Iar câștigurile par să fie de ambele părți. Cu alte cuvinte, retailerii lasă deoparte marjele mari de profit și ies în piață cu campanii agresive de promovare. Chiar și așa, cu toate costurile pe care le au, când trag linie, la final, încasările au o creștere de 20% până la 40%. Sau, în unele cazuri, chiar de 50%. Calculând, ies la iveală zeci de milioane de euro, în această perioadă, într-o piață evaluată la peste 1,5 miliarde de euro anual, aici fiind incluse și brandurile de încălțăminte.

„În perioada aceasta, vânzările cresc cu aproximativ 30%-50%. Prețul este un factor important în decizia de cumpărare, atât offline, cât și online. Românii au un comportament similar clienților din țărille occidentale, astfel încât se orientează către cumpărături mai extinse în perioada promoțiilor. Piesele clasice și cele basic se vând masiv“, punctează Ana Maria Coman, managing partner ETIC. În context, bonul mediu de cumpărături este diferit la noi față de vestici, puterea de cumpărare din fiecare țară având un rol decisiv. „Dar de cumpărat, românii cumpără, consumul a cresut. Shoppingul se face și în perioada de reduceri și în restul anului. La reduceri sunt șanse mari ca numărul care ți se potrivește să nu mai fie disponibil și, în acest caz, nu te ajută deloc faptul că ai așteptat 20% sau 50% reducere dacă produsul dorit nu mai este pe raft“, spune și Ana Cornea, manager și acționar al Why Denis. Cu atât mai mult cu cât românilor le place să fie în trend, să fie la modă și să investească în produse de calitate. Iar dacă ar fi să se traseze un portret al românilor atenți la ceea ce îmbracă, Norbert W. Scheele, directorul C&A pentru Europa Centrală şi de Est, subliniază că aceștia sunt clienți foarte selectivi când vine vorba de ținutele lor, pentru ei fiind vital ca achiziționarea de articole vestimentare să se încadreze în triunghiul virtual format din preț, calitate și „la modă“. „Românii nu vin în magazin fără o țintă în minte. Ei sunt clienți inteligenți, stiu exact ce vor și cât de mult sunt dispuși să-și petreacă timpul la shopping. Această abordare are o influență considerabilă asupra pieței de modă din România. Toți marii retaileri de fashion au o rețea de magazine aici, ceea ce transformă piața într-una foarte dinamică și extrem de competitivă“, detaliază Norbert W. Scheele. De asemenea, potrivit lui Bogdan Ilin, director comercial Stefanel România, perioada de criză a educat consumatorul român, care este astăzi mult mai atent pe ce și când cheltuiește. Astfel că, deși sunt încă diferențe, cu siguranță drumul este către un comportament uniform în toată Europa. „Spre exemplu, în Italia și multe alte țări din UE, reducerile încep de la o dată clară, oarecum oficială, în timp ce în România suntem mai flexibili din acest punct de vedere, ceea ce influențează comportamentul consumatorului“, punctează Bogdan Ilin.

Produsele nevândute merg în outleturi și depozite

Și tocmai din cauza acestei competiții din piață, este inevitabil ca retailerii să nu rămână cu produse nevândute. Fie numerele măsurilor sunt prea mici, fie sunt prea mari. Întotdeauna extremele se vând ultimele sau nu se vând deloc. Și atunci, ce se întâmplă cu marfa nevândută? Ei bine, de cele mai multe ori, merge în outlet-uri și în depozitele proprii. „În anumite cazuri, produsele care nu se vând rămân peste sezoane în magazine și reintră în rotația produselor expuse în magazine, la un preț redus. Bineînțeles, acest lucru depinde de politica de vânzare a fiecărui comerciant“, oferă un indiciu Mirela Bucovicean. Sau, într-un caz și mai fericit, dacă „problema“ aparține unui producător român, pentru acesta costurile sunt mult reduse. „Produsele nevândute se pot cumpăra de la magazinul fabricii sau online. Sunt însă și cazuri în care donăm produse în diferite campanii de ajutorare“, explică și Ana Cornea. Și încă un amănunt legat de cei care aduc marfa din străinătate: nici în acest caz produsele nevândute nu generează „costuri de transport mari“. Cel puțin așa consideră directorul comercial al Stefanel România, care subliniază că produsele respective se întorc la depozitul central din Italia și, la fel cum procedează și ceilalți comercianți, sunt redistribuite către alte canale online și către rețeaua de magazine outlet a companiei. Astăzi, între cele mai cunoscute branduri de îmbrăcăminte și încălțăminte prezente în România se află Zara, parte din grupul Inditex (alături de Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho şi Massimo Dutti) și H&M, care se bat cu nume românești, unele foarte apreciate, precum Musette, Why Denis, Nissa, Etic sau Depot96.

Mirela Bucovicean, proprietara Molecule F: ”În general, valoarea încasărilor depinde de mai multe variabile. Cu cât prețul este mai mic, cu atât crește numărul produselor vândute. La Molecule F, în concept store, o zi cu reduceri crește încasările de aproximativ trei ori. Pentru online, chiar zilele acestea avem un brand, caz excepție, cu reducere de 50%, care a vândut de 20 de ori mai mult, în campania de reduceri”.

Bogdan Ilin, director comercial Stefanel România: ”Piesele care sunt din colecția de iarnă au intrat la o reducere de 50% încă din 12 ianuarie și reprezintă aproximativ 30% din stocul inițial. Într-o lună în plină reducere, de 50%, avem încasări cu 23% până la 30% mai mari decât într-o lună în care produsele sunt la preț întreg”.
 

Mini-interviu: Irina Markovits, consultant stil și imagine și acționar Image Matters și stylediary.ro:
«În magazinele din România, campaniile de reduceri sunt foarte similare cu cele din alte pieţe europene»

Capital: Care este diferenţa între campania de reduceri din România şi campaniile promovate de retailerii din Europa de Vest?

Irina Markovits: Faptul că în ţările Europei de Vest sezonul de reduceri este „mai avantajos“ este un mit, pe care ar fi bine să îl corectăm. Preţurile practicate de retailerii de fashion nu sunt identice. Ele trebuie să ţină cont de acoperirea costurilor de distribuţie, de diferenţele de TVA practicate de la o ţară la alta, cât şi de multe alte costuri ascunse. Chiar dacă procentul reducerilor (30%, 50%, 75%) pare matematic acelaşi, nu vorbim de cifre în absolut, ci corelate cu realitatea ficărei pieţe.

Capital: Diferențe apar și din cadrul legislativ.

Irina Markovits: Da, apar. În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană sezonul de reduceri şi soldări este reglementat calendaristic, de două ori pe an. Separat însă, retailerii pot avea perioade de promoţii, decise strategic şi individual. În magazinele din România, campaniile de reduceri sunt foarte similare cu cele din alte pieţe europene. Brandurile locale, concept-store-urile, brandurile preluate în franciză sau atelierele de designeri au politici interne proprii: unele aleg să nu aplice deloc reduceri, altele să aplice preferenţial şi, în sfârşit, să aibă un singur plafon de reduceri întreg sezonul.

Capital: Altfel spus, publicul din România încurajează, astăzi, con­sumul?

Irina Markovits: Depinde foarte mult care sunt punctele de reper la care ne raportăm când vorbim despre obiceiurile de consum ale românilor. Consumatorii cu venituri ridicate, mult peste medie, cei care dispun de aşa numitele „discretionary incomes“ (sume disponibile pentru cheltuieli personale, care nu sunt esenţiale, ci sunt mai mult pentru răsfăţ), fac shopping indiferent că e sezon de reduceri sau nu, că se află în România sau în altă ţară. O schimbare în tiparele de consum şi de shopping, pe care am remarcat-o, are de-a face cu shoppingul online: acesta este văzut drept o variantă la îndemână, care economiseşte timp, energie şi stres, nu mai este perceput drept o raritate sau o curiozitate.

Capital: Totuși, consumatorii aș­teaptă reducerile.

Irina Markovits: Într-adevăr, o foarte mare parte dintre consumatori aşteaptă această perioadă, fie pentru a achiziționa piese vestimentare, electrocasnice al căror preţ întreg le depăşeşte bugetul sau preţul psihologic, fie pentru că este singurul moment din an în care pot cumpără mult fără mari daune financiare.

Acest articol a fost publicat în al treilea număr al revistei Capital, din 18-24 ianuarie 2016



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.