CITEŞTE ŞI

Companii

Cu sacul la cumpărături! Magazinele au tăiat la jumătate prețurile

Autor: |

Este oficial: retailerii de modă au luat startul pentru prima rundă a reducerilor, din acest an. Vânzările se anunţă a fi „uriaşe“, pe măsura volumului pus pe rafturi. Cu cât vor creşte încasările? „În medie cu 30%“, răspund comercianţii la unison.

Vineri, 15 ianuarie, zi de muncă. Magazinele şi-au înşirat frumos mărfurile pe rafturi, cu vitrinele străluncind în culori şi procente, cifre care te fac să calculezi repede, în minte, te miri ce, poate chiar preţul unui palton care în decembrie costa 700 de lei, iar acum îl poţi lua lejer cu 350 de lei. Fie că vorbim despre mall-uri, fie că luăm în calcul magazinele centrale, se anunţă a fi o zi extraordinar de aglomerată. „Încă de la prima oră, câţiva clienţi îşi umpluseră deja braţele cu haine. Este zi scurtă pentru cei care muncesc. După ora 15.00, nu vei mai avea unde să arunci un ac aici. Se va forma o coadă uriaşă, cabinele vor fi neîncăpătoare, iar noi vom lucra sub presiune. Weekendul acesta va exploda. Încasările vor fi de câteva ori mai mari decât într-un weekend obişnuit“, spune Alina C., vânzătoare într-unul din magazinele pe care Inditex le dezvoltă în România. În general, aceste reduceri sunt stabilite în perioada 15 ianuarie -15 aprilie, condiţia fiind ca retailerii să notifice primăria cu privire la perioada de soldare şi la produsele de sezon la care vor aplica reducerile.

Jucători precum Zara, C&A, Mango, H&M, Marks&Spencer sau Reserved au aplicat promoţii încă din decembrie, înaintea sărbătorilor de iarnă. „Lanţurile internaţionale de magazine au aceeaşi politică a preţurilor şi a reducerilor, peste tot. Acest lucru se poate observa cu uşurinţă pe etichetele pe care sunt înscrise preţurile în mai multe valute. Campania de solduri se face doar la final de sezon şi presupune scăderea costului la minimum, pentru lichidarea stocului şi fără a reveni la preţul iniţial“, detaliază Mirela Bucovicean, proprietara Molecule F. Cu o scurtă precizare: în cazul monobrandurilor, eşti obligat să funcţionezi după regulile brandului respectiv, în sensul că poate avea o mică variaţie de preţ în funcţie de cheltuielile avute cu magazinul de aici; în cazul magazinelor multibrand, unde discutăm de achiziţia produselor şi investiţia antreprenorului român, acesta este mai reţinut din a scădea semnificativ preţurile, printre altele şi pentru că vânzările de peste sezon nu se ridică la volumul magazinelor similare din străinătate. „De multe ori, este preferată o secţiune de «outlet» în magazin, pe o perioadă mai lungă de timp. Cât despre magazinele care vând produse româneşti, acestea, în marea lor majoritate, lucrează cu un adaos de 30%-40%, deci nu au cum să concureze cu reducerile brandurilor internaţionale. Este o chestiune care ţine de maniera de formare a preţului de retail“, explică Mirela Bucovicean.

Campanii agresive de promovare

Oricum ar fi, românii aşteaptă reducerile, în ideea că „moda o face strada şi mai apoi cel care produce hainele“. Iar câştigurile par să fie de ambele părţi. Cu alte cuvinte, retailerii lasă deoparte marjele mari de profit şi ies în piaţă cu campanii agresive de promovare. Chiar şi aşa, cu toate costurile pe care le au, când trag linie, la final, încasările au o creştere de 20% până la 40%. Sau, în unele cazuri, chiar de 50%. Calculând, ies la iveală zeci de milioane de euro, în această perioadă, într-o piaţă evaluată la peste 1,5 miliarde de euro anual, aici fiind incluse şi brandurile de încălţăminte.

„În perioada aceasta, vânzările cresc cu aproximativ 30%-50%. Preţul este un factor important în decizia de cumpărare, atât offline, cât şi online. Românii au un comportament similar clienţilor din ţărille occidentale, astfel încât se orientează către cumpărături mai extinse în perioada promoţiilor. Piesele clasice şi cele basic se vând masiv“, punctează Ana Maria Coman, managing partner ETIC. În context, bonul mediu de cumpărături este diferit la noi faţă de vestici, puterea de cumpărare din fiecare ţară având un rol decisiv. „Dar de cumpărat, românii cumpără, consumul a cresut. Shoppingul se face şi în perioada de reduceri şi în restul anului. La reduceri sunt şanse mari ca numărul care ţi se potriveşte să nu mai fie disponibil şi, în acest caz, nu te ajută deloc faptul că ai aşteptat 20% sau 50% reducere dacă produsul dorit nu mai este pe raft“, spune şi Ana Cornea, manager şi acţionar al Why Denis. Cu atât mai mult cu cât românilor le place să fie în trend, să fie la modă şi să investească în produse de calitate. Iar dacă ar fi să se traseze un portret al românilor atenţi la ceea ce îmbracă, Norbert W. Scheele, directorul C&A pentru Europa Centrală şi de Est, subliniază că aceştia sunt clienţi foarte selectivi când vine vorba de ţinutele lor, pentru ei fiind vital ca achiziţionarea de articole vestimentare să se încadreze în triunghiul virtual format din preţ, calitate şi „la modă“. „Românii nu vin în magazin fără o ţintă în minte. Ei sunt clienţi inteligenţi, stiu exact ce vor şi cât de mult sunt dispuşi să-şi petreacă timpul la shopping. Această abordare are o influenţă considerabilă asupra pieţei de modă din România. Toţi marii retaileri de fashion au o reţea de magazine aici, ceea ce transformă piaţa într-una foarte dinamică şi extrem de competitivă“, detaliază Norbert W. Scheele. De asemenea, potrivit lui Bogdan Ilin, director comercial Stefanel România, perioada de criză a educat consumatorul român, care este astăzi mult mai atent pe ce şi când cheltuieşte. Astfel că, deşi sunt încă diferenţe, cu siguranţă drumul este către un comportament uniform în toată Europa. „Spre exemplu, în Italia şi multe alte ţări din UE, reducerile încep de la o dată clară, oarecum oficială, în timp ce în România suntem mai flexibili din acest punct de vedere, ceea ce influenţează comportamentul consumatorului“, punctează Bogdan Ilin.

Produsele nevândute merg în outleturi şi depozite

Și tocmai din cauza acestei competiţii din piaţă, este inevitabil ca retailerii să nu rămână cu produse nevândute. Fie numerele măsurilor sunt prea mici, fie sunt prea mari. Întotdeauna extremele se vând ultimele sau nu se vând deloc. Și atunci, ce se întâmplă cu marfa nevândută? Ei bine, de cele mai multe ori, merge în outlet-uri şi în depozitele proprii. „În anumite cazuri, produsele care nu se vând rămân peste sezoane în magazine şi reintră în rotaţia produselor expuse în magazine, la un preţ redus. Bineînţeles, acest lucru depinde de politica de vânzare a fiecărui comerciant“, oferă un indiciu Mirela Bucovicean. Sau, într-un caz şi mai fericit, dacă „problema“ aparţine unui producător român, pentru acesta costurile sunt mult reduse. „Produsele nevândute se pot cumpăra de la magazinul fabricii sau online. Sunt însă şi cazuri în care donăm produse în diferite campanii de ajutorare“, explică şi Ana Cornea. Și încă un amănunt legat de cei care aduc marfa din străinătate: nici în acest caz produsele nevândute nu generează „costuri de transport mari“. Cel puţin aşa consideră directorul comercial al Stefanel România, care subliniază că produsele respective se întorc la depozitul central din Italia şi, la fel cum procedează şi ceilalţi comercianţi, sunt redistribuite către alte canale online şi către reţeaua de magazine outlet a companiei. Astăzi, între cele mai cunoscute branduri de îmbrăcăminte şi încălţăminte prezente în România se află Zara, parte din grupul Inditex (alături de Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho şi Massimo Dutti) şi H&M, care se bat cu nume româneşti, unele foarte apreciate, precum Musette, Why Denis, Nissa, Etic sau Depot96.

Mirela Bucovicean, proprietara Molecule F: ”În general, valoarea încasărilor depinde de mai multe variabile. Cu cât preţul este mai mic, cu atât creşte numărul produselor vândute. La Molecule F, în concept store, o zi cu reduceri creşte încasările de aproximativ trei ori. Pentru online, chiar zilele acestea avem un brand, caz excepţie, cu reducere de 50%, care a vândut de 20 de ori mai mult, în campania de reduceri”.

Bogdan Ilin, director comercial Stefanel România: ”Piesele care sunt din colecţia de iarnă au intrat la o reducere de 50% încă din 12 ianuarie şi reprezintă aproximativ 30% din stocul iniţial. Într-o lună în plină reducere, de 50%, avem încasări cu 23% până la 30% mai mari decât într-o lună în care produsele sunt la preţ întreg”.
 

Mini-interviu: Irina Markovits, consultant stil şi imagine şi acţionar Image Matters şi stylediary.ro:
«În magazinele din România, campaniile de reduceri sunt foarte similare cu cele din alte pieţe europene»

Capital: Care este diferenţa între campania de reduceri din România şi campaniile promovate de retailerii din Europa de Vest?

Irina Markovits: Faptul că în ţările Europei de Vest sezonul de reduceri este „mai avantajos“ este un mit, pe care ar fi bine să îl corectăm. Preţurile practicate de retailerii de fashion nu sunt identice. Ele trebuie să ţină cont de acoperirea costurilor de distribuţie, de diferenţele de TVA practicate de la o ţară la alta, cât şi de multe alte costuri ascunse. Chiar dacă procentul reducerilor (30%, 50%, 75%) pare matematic acelaşi, nu vorbim de cifre în absolut, ci corelate cu realitatea ficărei pieţe.

Capital: Diferenţe apar şi din cadrul legislativ.

Irina Markovits: Da, apar. În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană sezonul de reduceri şi soldări este reglementat calendaristic, de două ori pe an. Separat însă, retailerii pot avea perioade de promoţii, decise strategic şi individual. În magazinele din România, campaniile de reduceri sunt foarte similare cu cele din alte pieţe europene. Brandurile locale, concept-store-urile, brandurile preluate în franciză sau atelierele de designeri au politici interne proprii: unele aleg să nu aplice deloc reduceri, altele să aplice preferenţial şi, în sfârşit, să aibă un singur plafon de reduceri întreg sezonul.

Capital: Altfel spus, publicul din România încurajează, astăzi, con­sumul?

Irina Markovits: Depinde foarte mult care sunt punctele de reper la care ne raportăm când vorbim despre obiceiurile de consum ale românilor. Consumatorii cu venituri ridicate, mult peste medie, cei care dispun de aşa numitele „discretionary incomes“ (sume disponibile pentru cheltuieli personale, care nu sunt esenţiale, ci sunt mai mult pentru răsfăţ), fac shopping indiferent că e sezon de reduceri sau nu, că se află în România sau în altă ţară. O schimbare în tiparele de consum şi de shopping, pe care am remarcat-o, are de-a face cu shoppingul online: acesta este văzut drept o variantă la îndemână, care economiseşte timp, energie şi stres, nu mai este perceput drept o raritate sau o curiozitate.

Capital: Totuşi, consumatorii aş­teaptă reducerile.

Irina Markovits: Într-adevăr, o foarte mare parte dintre consumatori aşteaptă această perioadă, fie pentru a achiziţiona piese vestimentare, electrocasnice al căror preţ întreg le depăşeşte bugetul sau preţul psihologic, fie pentru că este singurul moment din an în care pot cumpără mult fără mari daune financiare.

Acest articol a fost publicat în al treilea număr al revistei Capital, din 18-24 ianuarie 2016

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.