“Grecia a plătit datoriile cele mai presante și şi-a deschis băncile pentru prima dată după trei săptămâni. Există încă limite stricte privind tranzacțiile fapt care a subliniat cât de departe de normalitate este țara grav lovită de criza datoriilor”, mai scrie Wall Street Journal.

„Grecia: pledoarie pentru unitate ca băncile s-au redeschis”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.

“Redeschiderea băncilor și rambursarea datoriilor a readus Grecia la o aparență de normalitate, luni, dar partidul de guvernământ SYRIZA a recunoscut sa confruntat cu provocări politice considerabile în încercarea de a face faţă presiunilor reformelor. După o dramă care a durat o lună şi care a trimis ţara aproape de eliminarea din zona euro, guvernul condus de prim-ministrul Alexis Tsipras a făcut apel la unitate. În timp ce clienții așteptă în faţa băncilor – după ce acestea şi-au deschis porțile pentru prima dată după trei săptămâni – oficialii au avertizat că actuala coaliție de stânga s-ar putea prăbuşi în cazul în care nu ar reuși să aprobe reformele impuse de creditorii internaționali ca pret pentru ajutorul acordat ţării. "Ceea ce mă îngrijorează este că unii oameni încă mai cred că nu ar fi nici o austeritate dacă am fi în afara zonei euro. Acest argument este absolut fals", a declarat ministrul de stat Nikos Pappas, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Tsipras.

„Criza datoriilor Greciei şi afacerea nucleară iraniană au un lucru major în comun”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

„Lord Palmerston, al 19-lea prim-ministru al Marii Britanii, este cunoscut printre altele ca fiind cele care a rostit celebra frază: „Națiunile nu au prieteni permanenți sau aliați, ei au doar interese permanente.” Mulţi oameni de stat şi-au construit carierele pe această frază, însă ea nu este cu nimic mai faimoasă decât atitudinea lui Ronald Reagan, care a citat un vechi proverb rusesc referindu-se la negocierile sale cu presedintele sovietic de atunci Mihail Gorbaciov în privinţa unui tratat de control al armamentului: „Ai încredere, dar verifică.” Esența constă în faptul că uneori țările trebuie să prrofite de şansă și să semneze acorduri cu oameni în care nu au încredere pentru că posibilele beneficii depășesc costurile evidente. Ei trebuie să pună deoparte relaţia istorică – faptele – pentru a încerca să creeze o nouă relație benefică pentru toată lumea. De fapt, trebuie să se ţină de propriile interese și să ignore orice altceva. După mulți ani de frecuşuri și negocieri, există ceva profund simbolic în ideea unui acord între Grecia și ceilalți membri ai UE, precum și între Iran și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania, au fost încheiate în aceeași săptămână.”

„Cu ochii pe Suruc: ISIS poartă un război în Turcia”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.

„De ani de zile, Turcia tolerează ascensiunea ISIS la frontiera sa. După atacul devastator de la Suruc creşte presiunea asupra lui Erdogan pentru a schimba cursul. Un grup de tineri s-au adunat în grădina Centrului Cultural Amara când bomba a explodat. Ei aveau un banner pe care scria "Noi l-am apărat împreună, îl vom construi din nou împreună" şi strigau "Trăiască rezistența de la Kobane", când deodată o minge de foc s-a ridicat în mijlocul mulțimii. Explozia a ucis 31 de persoane, majoritatea tineri din orașul de frontieră Suruc, care îşi manifestau sprijinul lor pentru oraşul Kobane.”

„Poveşti cu droguri şi depresie înaintea atacului de la Chattanooga”, titrează The New York Times.

„Trecutul lui Mohammod Abdulazeez include abuzul de droguri, boli mintale și probleme cu păstrarea locului de muncă. Autoritățile au descoperit că Abdulazeez a vizualizat materiale în legătură cu Anwar al-Awlaki, cleric radical născut în America.

“Între Statele Unite şi Cuba, o normalizare care se anunţă laborioasă”, scrie Le Monde.

“După 53 ani de absenta, drapelul cubanez flutură din nou la Washington. Într-un gest simbolic, marcând un nou început în relațiile cu Statele Unite ale Americii, drapelul cubanez a fost arborat luni 20 iulie pe clădirea care şi-a recâștigat statutul de ambasadă în capitala SUA. O ceremonie la care au participat 500 de persoane, condusă de ministrul cubanez de Externe Bruno Rodriguez a avut loc la începutul după-amiazii, în timp ce înainte steagul albastru, roșu și alb al insulei a fost instalat la intrarea în Departamentul de Stat, alături de cele ale altor națiuni cu care America are relații diplomatice. În mod similar, drapelul american a fost arborat în Havana, pe partea de sus a "secțiunii de interes" American, care, de asemenea, este văzut acum ca o ambasadă. Aceste gesturi sunt consecința logică a unui acord semnat la 30 iunie, în urma apropierii istorice inițiate în decembrie 2014 de Barack Obama și Raul Castro.”