Statistica Ministerului Tran­sporturilor arată că în acest moment aeroportul din Otopeni este suprasaturat. Capacitatea este mult depăşită, numărul călătorilor dublându-se din 2011 până în prezent, iar cozile interminabile îi forţează pe pasageri să se prezinte la aeroport chiar și cu trei ore înaintea îmbarcării.
Toată această situație îl obligă pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, să urgenteze extinderea aeroportului. Însă, indiferent de voința guvernanților, proiectul va fi unul de durată.

Zborul spre un aeroport modern

Lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportului Henri Coandă sunt prevăzute să înceapă în 2022 și presupun construcția unui nou terminal, platformă multimodală, zonă cargo, căi de rulare, drumuri de acces, stație subterană multinivel tren/metrou și zona industrială. În prezent, autoritățile din Ilfov au aprobat planul urbanistic zonal. „Urmează aprobarea studiului de fezabilitate pentru cel mai important proiect de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă, principala poartă aeriană de intrare în ţară. Proiectul este introdus în Masterplanul General de Transport al României. În scurt timp, aeroportul Henri Coandă funcționează la capacitate maximă. În prezent, Ministerul Transporturilor și conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București au în vedere extinderea terminalului existent pentru a crește capacitatea de procesare a călătorilor”, a declarat pentru Capital ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Conform datelor Ministerului Transporturilor, programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare prevede aprobarea studiului de fezabilitate, avizarea documentațiilor tehnico-economice, achiziționarea terenurilor, obținerea autorizațiilor și lucrările de construcție a noului terminal. „Trebuie să expropiem terenurile, cel târziu până la sfârșitul anului 2020. Se dezvoltă infrastructura de transport rutier în vederea asigurării accesului în zona de est a aeroportului. Planul include construcția unui terminal nou și un sistem de căi de rulare. În proiect este inclusă și o zonă destinată prelucrării traficului de mărfuri, o platformă multimodală cargo. Se construiește un parc tehnologic high-tech pentru dezvoltarea activităților conexe transportului aerian”, ne-au explicat și oficialii Direcției Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor.

 

S-a dublat traficul de pasageri pe Henri Coandă

Anul trecut, 16,486 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România. În primele șase luni ale lui 2017, numărul total al pasagerilor a depășit 9,3 milioane, fapt care ne arată că vorbim de o creștere importantă a traficului aerian. Din totalul primului semestru, aproape 6 milioane de pasageri s-au înregistrat pe aeroportul din Otopeni.  
Astfel, pentru a putea face o comparație, în 2011 aeroportul Henri Coandă a fost tranzitat de 5,049 milioane de oameni, iar anul trecut au fost 10,982 milioane de pasageri. Pentru acest an, estimările sunt de 12 milioane de pasageri.

Din ce în ce mai multe milioane de pasageri pentru aeroporturile din țară

Locul al doilea în topul traficului anual de pasageri de pe aeroporturile din România este ocupat de aerogara din Cluj Napoca. În primele șase luni ale anului, aeroportul din Cluj a înregistrat 1,235 milioane de pasageri. Anul trecut, prin aeroportul din Cluj Napoca au trecut 1,884 milioane de călători, față de 418.000 pasageri înregistrați în urmă cu zece ani. „După Henri Coandă, aeroportul din Cluj Napoca s-a dezvoltat foarte bine. Și aeroportul din Timișoara depășește milionul de pasageri. Clujul are un proiect făcut cu fonduri europene, proiectul prevede o pistă, 3.500 m. Numai că acolo există o problemă, trebuie deviat râul Someș pentru extinderea suprafeței pistei existente”, ne-au precizat oficiali ai Direcției Transport Aerian. Pentru acest an, previziunea oficialilor MT este că aeroportul din Cluj Napoca va atinge pragul de 2 milioane de pasageri, iar cel din Timișoara depășește 1,5 milioane de călători. În următoarea perioadă, conducerea aeroportului din Cluj Napoca derulează un proiect, în valoare de circa 35,07 milioane lei, privind construirea unei platforme de staționare și o suprafață de handling. Și la Timișoara există un proiect, în valoare de circa 12,25 milioane lei, pentru construirea unui terminal.  
Dacă în 2007, aproximativ 120.000 de călători au trecut prin aeroportul din Iași, în acest an este așteptat ca traficul de pasageri să fie de peste un milion de călători. Aeroportul din Bacău nu a avut o creștere spectaculoasă, în ultimii ani. În 2007, prin aeroportul din Bacău au trecut 120.000 de oameni, dar în acest an este prognozat un trafic de circa 400.000 de pasageri.
După ce anul trecut a înregistrat aproape 300.000 de pasageri, aeroportul din Târgu Mureș a intrat în reparații. Conducerea aeroportului a primit 77 milioane lei, finanțare de la Consiliul Județean Mureș, pentru reparații capitale suprafața de mișcare, platformă și pistă. Anul trecut a crescut traficul de pasageri și pe aeroportul din Sibiu, acesta fiind tranzitat de aproximativ 400.000 de pasageri, față de puțin peste 100.000 în anul 2007. Pe ultimele locuri se află aeroporturile din  Constanța cu 108.000 de călători, Suceava cu puțin peste 57.000 de pasageri și Oradea cu 41.000 călători.

 

Situația complicată a aeroportului Băneasa

Redeschiderea aeroportului Băneasa necesită investiții de cel puțin 30 milioane euro. Oficialii MT și conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București pregătesc un studiu de fezabilitate pentru lucrările de modernizare, în vederea redeschiderii, a aeroportului Băneasa. „Aeroportul Băneasa se poate pune pe roate, clădirea trebuie să fie refuncțională. Aeroportul Băneasa a avut și peste 2 milioane de pasageri, acum capacitatea de procesare este de 50 de pasageri/ pe oră. Se face un studiu de fezabilitate pentru extinderea aeroportului Băneasa. Chiar dacă s-ar redeschide aeroportul Băneasa, acest proiect rezolvă problema doar pentru 2-4 ani”, au concluzionat oficialii Direcției Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor.