Imediat după ce intri în cabinetul medicului, te aşezi pe scaun, răspunzi la câteva întrebări, după care urmează o lungă tăcere. Începe completarea documentelor: asistenta îi dă medicului un teanc de hârtii îngălbenite, care conţine tot istoricul tău medical, care nu mai există în altă parte în formula completă. Eventual, dacă ai schimbat medicul de familie, primul tău medic ar trebui să aibă originalele. Şi dacă ai trecut prin procesul extrem de lung al schimbării medicului de familie, ai avut ocazia să îţi şi răsfoieşti fişa medicală, care este în proporţie de 90% indescifrabilă.   Nu ai cum să nu te gândeşti la cum anume vor fi transferate pe un suport digital aceste informaţii vitale pentru Dosarul TAU Electronic de Sănătate, cu implementarea căruia s-au lăudat toţi miniştrii de la Sănătate.

Să revenim la consultaţia noastră: singura parte informatizată este prescrierea reţetei electronice, însă şi aici e de scris. Pe fişa pacientului, medicul trebuie să scrie diagnosticul şi medicamentele prescrise, deşi introduce aceleaşi date în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), care a costat în jur de 124 de milioane de euro. Odată ajuns la farmacie cu reţeta electronică, în format A4, dublu faţă de cum era înainte (deci foarte uşor de deteriorat), ai de aşteptat, pentru că "sistemul merge greu". Mai mult, în unele cazuri acesta dă rateuri care se concretizează cu un drum în plus la medic,după o …ştampilă.

Reprezentanţii medicilor de familie susţin că fără reducerea birocraţiei nu vor putea prelua în plus nicio activitate medicală prevăzută în pachetul de servicii medicale de bază. "Nu vom putea prelua nicio activitate medicală din pachet din lipsă de timp, deşi ne dorim acest lucru. Deşi ne-am supus legii şi folosim semnătura electronică extinsă pentru raportări la CNAS, lucrăm online cu SIUI şi emitem reţeta electronică, ni se cere în continuare să şi tipărim rapoartele trimise electronic securizat (minimum 30 pagini) şi reţetele în condiţiile în care contractul-cadru prevede expres exclusivitatea raportării electronice", a declarat preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, Rodica Tănăsescu.

Potrivit acesteia, din timpul de 15 minute alocat unei consultaţii peste 6 minute trebuie acordate completării de documente.

Nici măcar scopul suprem al SIUI, acela de a limita fraudele evaluate de CNAS la 300 de milioane de euro din bugetul total de circa cinci miliarde de euro, nu a fost atins. Numai în ultimul an, în jur de 100 de medici, asistente şi farmacişti au fost acuzaţi de prescriere de reţete false şi fraudarea fondului de asigurări de sănătate. Mecanismul de furt este următorul: dispunând de CNP-urile pacienţilor, doctorii prescriu reţete pentru morţi sau chiar şi pentru oameni sănătoşi, fără ştirea lor. Farmacistul este complice, pentru că introduce reţeta în sistem şi o trimite spre decontare, iar banii primiţi de la Casă sunt împărţiţi frăţeşte. De ce este acest lucru posibil? Pentru că autorităţile de la Evidenţa Populaţiei nu trimit medicilor date la timp, astfel că în SIUI unii apar, deşi sunt decedaţi, iar nou-născuţii nu există.

Se vede și se simte că Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), care a costat până acum aproape 200 de milioane de euro (cu toate componentele sale: rețeta, cardul, dosarul și SIUI) nu și-a dovedit încă eficiența. Și nu e doar o chestiune de rea intenție sau de prost management, ci și una de educație. Doar o treime dintre lucrătorii din sistemul medical românesc ştiu să folosească un calculator, arată o statistică a Centrului Român de Iniţiative (CRI), iar în cabinetele din mediul rural, nu există nici măcar calculatoare, ca să nu mai vorbim de Internet. În aceste condiţii, nu este de mirare că informatizarea sănătăţii bate pasul pe loc și că istoricul medical al populației României se scrie în continuare pe hârtie.