"În acest moment, în România, zborul cu o dronă sau cu un vehicul fără pilot, aşa cum sunt ele denumite, este interzis în intravilan, conform HG nr. 912/2010. Dacă vrei să zbori în extravilan, atunci trebuie să ai drona identificată la Autoritatea Aeronautică Civilă şi să suni să anunţi zborul la centrul de operaţiuni aeriene ROMATSA", a spus Isăilă, prezent la o dezbatere pe tema siguranţei în aviaţie, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European din România. 

Întrebat ce sancţiuni riscă o persoană care lansează o dronă în intravilan, el a răspuns că o astfel de faptă este de natură penală. 

"Totodată, cei care vor să vândă drone trebuie să fie certificaţi de Autoritatea Aeronautică Civilă Română ca vânzători de produse aeronautice şi să respecte nişte regulamente pe care Autoritatea le pune la dispoziţie celor care vor să vândă astfel de echipamente", a mai spus Isăilă. 

El a afirmat că taxele pentru certificarea unei drone ar trebui diferenţiate faţă de celelalte aeronave, în condiţiile în care, în prezent, legislaţia precizează că această taxă este echivalentă cu cea plătită pentru un Boeing 747. 

"Se plătesc anumite taxe pentru certificare care, în opinia noastră, a utilizatorilor de drone, ar trebui actualizate. Domeniul dronelor este nou în România. Este reglementat pe baza zonelor de aeronautică mare în acest moment. Avem nevoie de reglementarea zonei de aeronautică mică, adică a zonelor de drone. De exemplu, în acest moment, taxa de certificare a unei drone de 50 de euro este echivalentă cu cea pentru un Boeing 747, ceea ce nu este corect din punct de vedere economic. Astfel că în acest moment este blocată dezvoltarea acestui sector", a susţinut Isăilă, precizând că taxa de certificare este de 90 de euro plus TVA, potrivit Agerpres. 

Isăilă deţine prima dronă identificată oficial în România. El a mai spus că, în cadrul Institutului de Training, Studii şi Cercetări pentru Sisteme de Vehicule fără Pilot, a fost înfiinţată lângă Târgovişte o bază de training şi testare a echipamentelor fără pilot. 

"Am considerat că este utilă această bază, întrucât există persoane interesată să asambleze astfel de drone. De asemenea, cei care le cumpără vor să facă antrenament până le identifică sau producătorii vor să facă teste. Ieri am avut şi primul partener: Evolio România a testat nişte drone pe zona de testare", a continuat el. 

La finele lunii mai, Ioan Chirea, şeful Autorităţii Aeronautice Naţionale Militare din România, declara că autorităţile lucrează în prezent la elaborarea unui Cod aerian al României, care ar putea fi aprobat de Parlament în acest an şi care va legifera utilizarea dronelor, astfel încât acestea să nu pună în pericol siguranţa traficului aerian. 

"Codul aerian al României vizează atât activitatea aviaţiei civile, cât şi activitatea aviaţiei militare. Totodată se ia în calcul chiar şi activitatea aeronavelor uşoare, precum şi a celor fără pilot la bord, aşa-zisele drone. Prin această lege se detaliază şi se pun în practică anumite cerinţe ale utilizatorilor de spaţiu aerian. Este foarte importantă această lege, deoarece astfel noi putem realiza un serviciu de căutare şi salvare, ştim cum să restricţionăm spaţiul aerian în anumite zone şi putem asigura siguranţa aeriană", a precizat Chirea, prezent la o conferinţă de specialitate. 

El a susţinut că, în cazul utilizării dronelor, este foarte importantă existenţa unui aviz de zbor pentru siguranţa aeriană, astfel încât aeronavele care zboară în zona respectivă să ştie că acolo sunt utilizate astfel de aparate, mai scrie Agerpres. 

Chirea a fost întrebat dacă utilizarea unei drone poate reprezenta un impediment pentru un zbor comercial. "Da, atâta timp cât nu se face o informare că se desfăşoară acea activitate. De exemplu, imaginaţi-vă că este planificat un zbor cu un avion ultrauşor într-o anumită zonă şi (pilotul avionului – n.r.) se trezeşte că în zona respectivă acţionează nişte drone. Oricând există un risc pentru siguranţa aeriană", a explicat el.