Disputele de ordin comercial sunt cele mai costisitoare pentru bugetul public. De pildă, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a pierdut în primele zece luni ale anului trecut 73 de procese legate de contractele de privatizare.

Valoarea daunelor acordate reclamanților ajunge la aproape 300 de milioane de lei conform informațiilor publicate de presa centrală. Suma se va adăuga celor peste 700 de milioane de lei pe care AAAS le-a plătit deja ca daune începând din 2009 ca urmare a unor dispute implicând statul român și celor aproape 250 de milioane de lei achitate în 2008 drept compensații păgubiților FNI. 

Chiar și procesele în care Guvernul de la București este reclamant și nu pârât pot duce, în cele din urmă, la pagube financiare pentru buget. Astfel, statul a început la curtea internațională de la Paris un proces împotriva germanilor de la E.On, pe care i-a acuzat că nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de privatizare a Electrica Moldova. În cele din urmă, procesul a fost câștigat de E.On, așa că, în loc să primească cele 33 de milioane de euro solicitate drept daune, statul a fost nevoit să achite cheltuielile de judecată ale adversarului, respectiv circa două milioane de euro.

Abuzați de lege

O bună parte din despăgubirile pe care statul este obligat să le plătească au ca origine sistemul judiciar. În 2013, de exemplu, Curtea de Apel București a decis să-i acorde daune de 300.000 de euro unui ofițer de poliție care a petrecut peste doi ani în spatele gratiilor, deși era nevinovat. O sumă mai mică (300.000 de lei) a primit un gălățean arestat și condamnat pe nedrept pentru jaf armat. Asta în timp ce în 2016 o instanță din Capitală a decis ca un fost polițist, arestat în 2003 pentru șantaj și dovedit nevinovat, să fie despăgubit cu 100.000 de euro.

Dar și mai numeroase sunt cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în favoarea unor cetățeni români care au reclamat fie cazuri ca cele de mai sus, fie rele tratamente în timpul investigațiilor penale, a arestului preventiv ori a detenției. Încălcarea dreptului la un proces echitabil, purtarea abuzivă a polițiștilor, procurorilor ori gardienilor și condițiile proaste din penitenciare au dus la sute de hotărâri prin care CEDO a condamnat statul român la plata unor daune. Din fericire pentru buget, aceste despăgubiri sunt, de cele mai multe ori, de ordinul miilor de euro. Cu toate acestea, în perioada 1994-2014, conform unui studiu realizat de judecătorul Dragoș Călin, cuantumul despăgubirilor ce a trebui să fie achitate ca urmare a deciziilor CEDO a fost de peste 55 de milioane de euro.

 

Erori scumpe

Și starea infrastructurii face tot mai des ca statul să fie bun de plată. Este celebru cazul tinerei care, în 2014, a primit o despăgubire de un milion de euro de la CNADNR pentru că, în urmă cu opt ani, și-a pierdut un braț într-un accident de circulație din cauza unui parapet defect. Însă numărul cazurilor de acest tip este mult mai mare, sumele stabilite drept daune fiind, însă, mai puțin spectaculoase. De exemplu, în vara anului trecut, un bărbat din Timișoara a câștigat în instanță daune materiale de 14.000 de lei și daune morale de 10.000 de lei după ce cu trei ani în urmă a lovit cu mașina un câine pe autostrada Arad-Timișoara.

Și sistemul sanitar este tot mai des găsit responsabil pentru întâmplări ce le produc pacienților probleme serioase sau duc chiar la moartea acestora. Iar sumele stabilite drept despăgubiri nu sunt tocmai mici. Curtea de Apel București, de pildă, a decis în 2017 că Spitalul Județean din Slobiozia trebuie să achite daune de jumătate de milion de euro familiei unei fetițe care a rămas paralizată după o eroare medicală petrecută în timpul nașterii (care avusese loc în respectiva unitate medicală cu opt ani înainte).

Daune pe țeavă

Dar sumele pomenite mai sus ar putea deveni mărunțiș în cazul în care statul român va pierde procesul intentat de compania canadiană Gabriel Resources la curtea de arbitraj internațional din Washington după rezilierea contractului privind exploatarea minieră de la Roșia Montană. Canadienii susțin că au cheltuit deja 700 de milioane de dolari în România pentru proiectul de la Roșia Montană și, punând la socoteală profitul preconizat, dar și pierderile cauzate acționarilor, solicită daune de 4,4 miliarde de dolari.

”Putem pierde litigiul doar dacă statul român nu își apără corect șansele, pentru a acoperi astfel uriașa mizerie din cel mai mare caz de corupție din România contemporană, dacă ne raportăm la durata lui în timp, sumele vehiculate și numărul impresionant de politicieni, de la nivel local și până la nivel central, implicați”, consideră senatorul USR Mihai Goțiu.

 

Pe lista proceselor în care Guvernului de la București i se cere plata unor compensații financiare imense este cel intentat vara trecută de compania italiană Fin.Co.Ge.Ro SpA. Aceasta solicită despăgubiri de 327 de milioane de euro pentru faptul că autoritățile locale din Brăila, Constanța și Galați nu ar fi respectat o serie de tratate internaționale și de contracte. Plângerea depusă la Curtea de Arbitraj de la Londra de firma controlată de omul de afaceri italian Romeo Nunzio arată că autoritățile și-au asumat în scris obligația de a face o serie de investiții de infrastructură, care nu au fost însă duse la bun sfârșit. Astfel, proiectele vizate de italieni (un complex turistic la Constanța și un aeroport internațional la Brăila-Galați) nu au mai putut fi concretizate.

Asta în timp ce controversatul om de afaceri libanez Hassan Awdi, condamnat definitiv în 2014 la opt ani de închisoare pentru falimentarea CFR Mesagerie, a anunțat la începutul anului că va cere despăgubiri de 654 de milioane de euro de la statul român, care l-ar fi expropriat abuziv de 142 de imobile. Pe listă se afla inclusiv Casa Presei din București. În cazul în care solicitările nu i-ar fi fost satisfăcute, Awdi urma să intenteze un proces la curtea de arbitraj internațional din Washington (ICSID). În 2015, un proces similar, început de Awdi ca urmare a disputei legate de falimentul Rodipet și în care acesta a solicitat compensații de 447 de milioane de euro, a fost câștigat de omul de afaceri libanez. Curtea a decis, însă, că acesta are dreptul la despăgubiri de 11 milioane de euro, o sumă evident mult mai mică decât cea cerută inițial.

CIFRE

654 de milioane de euro este valoarea despăgubirilor solicitate de omul de afaceri libanez Hassan Awdi, fugit din România după ce a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare, de la statul român pentru că ar fi fost expropriat în mod ilegal de 142 de imobile

300 de milioane de lei este valoarea totală a despăgubirilor stabilite de instanțe în procesele pe care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) le-a pierdut în primele zece luni ale anului trecut. Este vorba în general de dispute legate de contractele de privatizare