PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Eveniment

Bucureşti vs Cluj. Se conturează un rival pentru Capitală?

Autor: Răzvan Amariei | joi, 25 februarie 2016 | 53 Comentarii

CONCURENŢĂ Milano contra Roma, Barcelona contra Madrid, Frankfurt contra Berlin şi lista ar putea continua. Cât de mari sunt şansele ca oraşul de sub Feleac să devină un competitor de temut pentru metropola de pe Dâmboviţa?

Până în prezent, România face parte din grupul foarte numeros al ţărilor în care capitala este de departe cel mai important centru economic.

Excepţiile sunt acele state în care sediul guvernului se află într-un oraş de mai mică importanţă (vezi SUA, Canada, Turcia, Brazilia sau Australia) şi cele în care capitala, deşi în multe cazuri cel mai populat oraş, are cel puţin un concurent serios la titlul de centru economic, social şi/sau cultural: Spania, Italia sau Germania (unde Berlinul are de luptat cu Frankfurt, München şi chiar Hamburg), dar şi locuri precum Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi contra Dubai), India (Delhi contra Mumbai) sau Pakistan (Islamabad contra Karachi).

În ultimii ani, însă, pare a se contura în ţara noastră o competiţie tot mai clară între Bucureşti şi capitala istorică a Transilvaniei. Deşi încă superior la mai toate capitolele, oraşul de pe Dâmboviţa vede an după an cum distanţa măsurată în indicatori socio-economici dintre el şi Cluj Napoca devine tot mai mică. Cât de mari sunt şansele să ajungem la un bipolarism socio-economic, încercăm să vedem în continuare.

Tot mai mulţi

Un prim semn că în zona Clujului se întâmplă ceva este evoluţia numărului de locuitori. Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%). Migraţia către zonele adiacente explică în parte reducerea populaţiei Bucureştiului în ultimul deceniu şi jumătate: dacă în 2002 în Capitală şi în cele 18 oraşe şi comune învecinate (de la Otopeni în nord la Popeşti-Leordeni în sud şi de la Ciorogârla în vest la Pantelimon în est) locuiau 2,07 milioane de persoane, în 2011 numărul lor era cu 50.000 (sau 2,4%) mai mare. În acelaşi timp, Clujul şi localităţile adiacente (Floreşti, Baciu, Apahida, Feleacu şi Chinteni) au urcat de la 350.000 de locuitori în 2002 la 377.000 în 2011 (respectiv un plus de aproape opt procente).

De altfel, conform ultimelor două recensăminte, Clujul este singura reşedinţă de judeţ unde populaţia a urcat în 2011 faţă de 2002 (cu excepţia Timişoarei, unde creşterea a fost mai modestă, de sub 2.000 de locuitori). Mai mult, în afară de cele două centre urbane, nici un alt oraş care avea peste 50.000 de locuitori în 2002 nu a reuşit să scape de reducerea populaţiei. În unele cazuri, este vorba de scăderi semnificative: minus 27% la Roman, minus 24% la Focşani, minus 21% la Tulcea şi Vaslui, minus 20% la Piatra Neamţ şi Bârlad, minus 18% la Bacău sau minus 17% la Brăila, Galaţi sau Slobozia.

Mişcări pe piaţa muncii

Când toate oraşele (inclusiv Capitala) îşi văd indicatorii demografici scăzând vertiginos (localităţile cu peste 50.000 de locuitori în 2002 au pierdut până în 2011 aproape 10% din populaţie, respectiv 700.000 de persoane), ce ar putea justifica creşterea deloc neglijabilă din Cluj? Cei mai recenţi indicatori macroeconomici ar putea să ne ajute, cu menţiunea că, din păcate, nu există disponibile date pentru municipiul Cluj Napoca, ci doar pentru întreg judeţul Cluj.  Cu toate acestea, ei pot ajuta la conturarea unei imagini corecte a tendinţelor economice în cele două regiuni.

Primul indicator, poate cel mai important în a înţelege dinamica economică a unei regiuni, este produsul intern brut pe cap de locuitor. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), începând din 2013 şi până în 2018, raportul ar trebui să rămână relativ neschimbat la acest capitol, cu judeţul Cluj undeva la 47-48% din PIB-ul per capita al Bucureştiului. Pentru clujenii dezamăgiţi, trebuie spus că este vorba doar de nişte prognoze şi că există o serie de statistici recente care tind să indice că distanţa economică dintre cele două regiuni se reduce.

Astfel, pe piaţa muncii, între octombrie 2014 şi octombrie 2015 numărul de salariaţi a crescut cu sub un procent în Capitală, dar cu aproape şase procente în judeţul Cluj, în timp ce rata şomajului a scăzut în aceeaşi perioadă cu numai 0,1 puncte procentuale în Bucureşti, dar cu 0,5 puncte procentuale în Cluj. Totodată, salariul mediu net, deşi încă semnificativ mai mare în Capitală (2.556 de lei faţă de 2.060 de lei în octombrie anul trecut), a avansat în cele 12 luni precedente cu opt la sută în primul caz şi cu 13 la sută în cel de-al doilea.

În căutare de specialişti

Mai trebuie spus că judeţul Cluj este pe locul al treilea în ţară la capitolul veniturilor salariale medii, după Bucureşti şi Ilfov (diferenţa în acest caz fiind de sub 100 de lei pe lună). Iar dacă sunt scoase din calcul ce încasează angajaţii din oraşele mai mici (Turda, Dej, Gherla, Câmpia Turzii sau Huedin) şi din comune, cel mai probabil leafa medie din reşedinţa de judeţ este peste cea din Ilfov şi foarte similară cu cea din Capitală. În lipsa unor statistici exacte, nu ne rămâne, însă, decât să îi credem pe localnici.

”În zona IT este în ultimii ani foarte multă agitaţie. Noi firme intră pe piaţă, cele deja existente se extind, aşa că angajaţii sunt atraşi cu salarii din ce în ce mai mari. Deja lefuri de 3.000-4.000 de euro net nu mai sunt o raritate”, spune un tânăr clujean, adăugând că tendinţe similare (ce-i drept, cu un nivel salarial mai scăzut) sunt observabile şi în alte sectoare: telecomunicaţii, industrie ori construcţii. ”Într-adevăr, să ai azi o calificare înaltă în zona Clujului se plăteşte din ce în ce mai bine”, confirmă un inginer al fabricii Bosch de la Jucu.

Imobiliare mai scumpe

Veniturile în permanentă creştere au avut un impact semnificativ şi pe piaţa imobiliară clujeană, care pare să fi devenit cea mai scumpă din ţară O confirmă indicele lunar realizat de imobiliare.ro, care a ajuns în ianuarie 2016 la 1.152 de euro pe metrul pătrat, în creştere cu 3,1% faţă de decembrie 2015 şi cu 12,9% faţă de ianuarie 2015. Spre comparaţie, în Bucureşti acelaşi indice a fost de 1.054 de euro pe metrul pătrat în luna ianuarie, cu 1,4% mai puţin faţă de decembrie şi în creştere cu numai 1,7% faţă de ianuarie 2015.

Un fenomen similar a avut loc şi în cazul chiriilor: în august anul trecut, din cauza numărului mare de studenţi în căutarea unei locuinţe, cele din Cluj le-au depăşit pe cele din Capitală. ”Ca în fiecare an, în august asistăm la o creștere a cererii pe segmentul chiriilor, nivelul maxim urmând să fie atins în septembrie. Cluj-Napoca se remarcă prin faptul că a devenit cel mai scump oraș din țară la acest capitol, cu diferențe de până la 8% față de București. Asistăm la o premieră pe piața imobiliară din România, pentru prima dată chiriile dintr-un oraș secundar sunt mai mari decât cele din Capitală”, explica Adrian Erimescu, directorul general al imobiliare.ro.

Nici nu e de mirare, aşadar, că dacă în primele zece luni din 2015 numărul de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în Capitală cu opt procente faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, până la 624, în judeţul Cluj numărul lor a crescut în acelaşi interval cu aproape zece procente, până la 1.394.

Statistici încurajatoare

Şi alţi indicatori tind să confirme că cei din Cluj sunt decişi să joace un rol economic tot mai important. Astfel, producţia industrială a crescut la nivel de judeţ cu 14% în primele zece luni ale anului trecut (spre deosebire de Bucureşti, unde majorarea a fost de numai 2,8%). În acelaşi interval al lui 2014, situaţia a fost similară: plus 19% în Cluj, plus 4% în Capitală. Statisticile indică faptul că regiunea şi-a revenit după plecarea Nokia şi că noile investiţii, cum ar fi unitatea de producţie Bosch de la Jucu, îşi fac simţită prezenţa. Iar indicatorii industriei clujene ar trebui să continue să se amelioreze, după ce în ultimele luni au fost inaugurate unităţi ale Siemens (centru regional de cercetare-dezvoltare), Air Liquide, OMV Petrom sau Cosmetic Plant. În plus, şi-au anunţat intenţia de a deschide fabrici noi în zonă producătorul de cutii de viteză Henschel (la Jucu) şi compania aeronautică Sonaca (lângă Turda).

Şi exporturile per capita au evoluat după un şablon relativ asemănător: în perioada ianuarie-august 2015, ele au totalizat 3.333 de euro în Bucureşti (în creştere cu 14,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014) şi 1.136 de euro în Cluj (însă în creştere cu 18% faţă de primele opt luni ale anului precedent). Deocamdată, raportul la acest capitol este de 3 la 1 în favoarea Capitalei, dar dacă ar fi scoase din calcul marii exportatori cu sediul în Bucureşti, dar cu activitatea de producţie în alte judeţe, lucrurile s-ar mai echilibra.

Destul de asemănătoare este situaţia turiştilor înregistraţi între ianuarie şi octombrie 2015 în cele două zone. Deşi numărul celor cazaţi în Capitală este evident mult mai mare (1,45 de milioane, faţă de numai 0,36 milioane în judeţul Cluj), ritmul de creştere faţă de aceeași perioadă a anului precedent a fost mai rapid în cel de-al doilea caz (+21%, faţă de +15% în Bucureşti). Este evident că şansele de detronare a Capitalei ca principală destinaţie de turism (fie el de relaxare sau de business) sunt foarte mici. Însă distanţa dintre cele două zone ar putea să scadă pe măsură ce în Cluj apar noi firme, dar şi cu ajutorul unor evenimente culturale, de genul festivalurilor Untold sau Electric Castle, sau sportive, care atrag tot mai mulţi vizitatori.

Este evident că, la unele capitole, Clujul are şanse mici sau chiar minime să ajungă din urmă Bucureştiul, mai ales că nici acesta nu stă chiar pe loc. La altele, însă, deja a luat-o înaintea Capitalei sau îi suflă ameninţător în ceafă. Ceea ce este sigur este că o astfel de concurenţă nu poate avea decât efecte benefice asupra economiei naţionale, dar şi asupra altor domenii (educaţie, sănătate, cultură, sport şi enumerarea poate continua).


ŞANSĂ Apariţia unui al doilea pol important de dezvoltare economică nu poate fi decât benefică pentru România


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.