Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Eveniment

Bucureşti vs Cluj. Se conturează un rival pentru Capitală?

Autor: |

CONCURENŢĂ Milano contra Roma, Barcelona contra Madrid, Frankfurt contra Berlin şi lista ar putea continua. Cât de mari sunt şansele ca oraşul de sub Feleac să devină un competitor de temut pentru metropola de pe Dâmboviţa?

Până în prezent, România face parte din grupul foarte numeros al ţărilor în care capitala este de departe cel mai important centru economic.

Excepţiile sunt acele state în care sediul guvernului se află într-un oraş de mai mică importanţă (vezi SUA, Canada, Turcia, Brazilia sau Australia) şi cele în care capitala, deşi în multe cazuri cel mai populat oraş, are cel puţin un concurent serios la titlul de centru economic, social şi/sau cultural: Spania, Italia sau Germania (unde Berlinul are de luptat cu Frankfurt, München şi chiar Hamburg), dar şi locuri precum Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi contra Dubai), India (Delhi contra Mumbai) sau Pakistan (Islamabad contra Karachi).

În ultimii ani, însă, pare a se contura în ţara noastră o competiţie tot mai clară între Bucureşti şi capitala istorică a Transilvaniei. Deşi încă superior la mai toate capitolele, oraşul de pe Dâmboviţa vede an după an cum distanţa măsurată în indicatori socio-economici dintre el şi Cluj Napoca devine tot mai mică. Cât de mari sunt şansele să ajungem la un bipolarism socio-economic, încercăm să vedem în continuare.

Tot mai mulţi

Un prim semn că în zona Clujului se întâmplă ceva este evoluţia numărului de locuitori. Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%). Migraţia către zonele adiacente explică în parte reducerea populaţiei Bucureştiului în ultimul deceniu şi jumătate: dacă în 2002 în Capitală şi în cele 18 oraşe şi comune învecinate (de la Otopeni în nord la Popeşti-Leordeni în sud şi de la Ciorogârla în vest la Pantelimon în est) locuiau 2,07 milioane de persoane, în 2011 numărul lor era cu 50.000 (sau 2,4%) mai mare. În acelaşi timp, Clujul şi localităţile adiacente (Floreşti, Baciu, Apahida, Feleacu şi Chinteni) au urcat de la 350.000 de locuitori în 2002 la 377.000 în 2011 (respectiv un plus de aproape opt procente).

De altfel, conform ultimelor două recensăminte, Clujul este singura reşedinţă de judeţ unde populaţia a urcat în 2011 faţă de 2002 (cu excepţia Timişoarei, unde creşterea a fost mai modestă, de sub 2.000 de locuitori). Mai mult, în afară de cele două centre urbane, nici un alt oraş care avea peste 50.000 de locuitori în 2002 nu a reuşit să scape de reducerea populaţiei. În unele cazuri, este vorba de scăderi semnificative: minus 27% la Roman, minus 24% la Focşani, minus 21% la Tulcea şi Vaslui, minus 20% la Piatra Neamţ şi Bârlad, minus 18% la Bacău sau minus 17% la Brăila, Galaţi sau Slobozia.

Mişcări pe piaţa muncii

Când toate oraşele (inclusiv Capitala) îşi văd indicatorii demografici scăzând vertiginos (localităţile cu peste 50.000 de locuitori în 2002 au pierdut până în 2011 aproape 10% din populaţie, respectiv 700.000 de persoane), ce ar putea justifica creşterea deloc neglijabilă din Cluj? Cei mai recenţi indicatori macroeconomici ar putea să ne ajute, cu menţiunea că, din păcate, nu există disponibile date pentru municipiul Cluj Napoca, ci doar pentru întreg judeţul Cluj.  Cu toate acestea, ei pot ajuta la conturarea unei imagini corecte a tendinţelor economice în cele două regiuni.

Primul indicator, poate cel mai important în a înţelege dinamica economică a unei regiuni, este produsul intern brut pe cap de locuitor. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), începând din 2013 şi până în 2018, raportul ar trebui să rămână relativ neschimbat la acest capitol, cu judeţul Cluj undeva la 47-48% din PIB-ul per capita al Bucureştiului. Pentru clujenii dezamăgiţi, trebuie spus că este vorba doar de nişte prognoze şi că există o serie de statistici recente care tind să indice că distanţa economică dintre cele două regiuni se reduce.

Astfel, pe piaţa muncii, între octombrie 2014 şi octombrie 2015 numărul de salariaţi a crescut cu sub un procent în Capitală, dar cu aproape şase procente în judeţul Cluj, în timp ce rata şomajului a scăzut în aceeaşi perioadă cu numai 0,1 puncte procentuale în Bucureşti, dar cu 0,5 puncte procentuale în Cluj. Totodată, salariul mediu net, deşi încă semnificativ mai mare în Capitală (2.556 de lei faţă de 2.060 de lei în octombrie anul trecut), a avansat în cele 12 luni precedente cu opt la sută în primul caz şi cu 13 la sută în cel de-al doilea.

În căutare de specialişti

Mai trebuie spus că judeţul Cluj este pe locul al treilea în ţară la capitolul veniturilor salariale medii, după Bucureşti şi Ilfov (diferenţa în acest caz fiind de sub 100 de lei pe lună). Iar dacă sunt scoase din calcul ce încasează angajaţii din oraşele mai mici (Turda, Dej, Gherla, Câmpia Turzii sau Huedin) şi din comune, cel mai probabil leafa medie din reşedinţa de judeţ este peste cea din Ilfov şi foarte similară cu cea din Capitală. În lipsa unor statistici exacte, nu ne rămâne, însă, decât să îi credem pe localnici.

”În zona IT este în ultimii ani foarte multă agitaţie. Noi firme intră pe piaţă, cele deja existente se extind, aşa că angajaţii sunt atraşi cu salarii din ce în ce mai mari. Deja lefuri de 3.000-4.000 de euro net nu mai sunt o raritate”, spune un tânăr clujean, adăugând că tendinţe similare (ce-i drept, cu un nivel salarial mai scăzut) sunt observabile şi în alte sectoare: telecomunicaţii, industrie ori construcţii. ”Într-adevăr, să ai azi o calificare înaltă în zona Clujului se plăteşte din ce în ce mai bine”, confirmă un inginer al fabricii Bosch de la Jucu.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro