PUBLICAȚIILE NOASTRE:
SE INTAMPLA ACUM!

Transporturi si Infrastructura

Bechtel lichidează ce mai are în România

Autor: Antoaneta Etves | marţi, 09 septembrie 2014 | 6 Comentarii

Zeci de excavatoare, betoniere, basculante, dar și alte utilaje sunt licitate astăzi de americani. Ei vor să vândă tot, neavând niciun preț de pornire. Potrivit anunțului, cei care vor să cumpere, pot licita la fața locului sau prin internet, iar cei care vor achiziționa utilajele cu care trebuia construită autostrada spre Ardeal, trebuie să achite în euro. Americanii au mai precizat că nu acceptă plata cash, ci doar prin bancă.

Ce a lasat în urmă Bechtel? Un stat bun de plată şi ioc autostrăzi pentru ardeleni

Visul de a circula prin Ardeal cu 130 de kilometri la oră este greu de îndeplinit. Guvernul a tăiat banii pentru investiţii, iar privaţii nu se înghesuie să construiască pe fonduri proprii. Epopeea Bechtel a luat sfârşit, după ce statul român a achitat o notă de plată de peste 1,4 miliarde de euro pentru numai aproximativ 84 de kilometri de autostradă. În urmă a rămas un şantier care, dacă nu va fi continuat, se va degrada. Înainte de a rezilia contractul, Executivul a achitat datoria de 50 de milioane de euro către Bechtel, a spus ministrul Dan Şova.

O nouă strategie pentru infrastructura din Ardeal

„Bechtel mai lucra pe două din opt tronsoane, acesta fiind rezultatul rezilierii care s-a făcut fără a se plăti vreun leu americanilor, pe vremea Guvernului Boc”, a explicat fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, pentru EVZ, în mai 2013. Întrebat ce se va întâmpla acum cu autostrada Bechtel, premierul Victor Ponta a anunţat că se ia în calcul o nouă strategie de transport: „Putem să gândim strategia pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pe toată zona Ardealului. De altfel, chiar în acest an sper să putem licita segmentul Sebeş-Câmpia Turzii, deci practic să legăm Clujul de autostrada Arad- Sibiu. După care putem, fie din fonduri europene, fie în parteneriat public privat, să continuăm vechiul traseu spre Suplacul-de-Barcău şi în jos, spre Sighişoara”.

Pe de altă parte, ministrul Dan Şova a explicat că se va organiza o licitaţie pentru concesionarea tronsonului Suplacu de Barcău – Borş, porţiunea nefinalizată de Bechtel. Numai că, mai întâi, trebuie făcut un nou studiu de fezabilitate pe acest tronson. EVZ a făcut un calcul pentru a arăta câţi kilometri de autostradă se puteau construi cu banii plătiţi americanilor din 2004 şi până în prezent- 1,4 miliarde de euro, din care 37,2 milioane de euro- penalităţi. Astfel, dacă se respecta standardul de cost, negociat în 2011, - 6,9 milioande de euro plătiţi pentru fiecare kilometru construit, românii puteau circula, în prezent, pe aproximativ 200 de kilometri de autostradă. Adică jumătate din autostrada Bechtel- care trebuia să aibă 415 kilometri. 

 „Aş mai semna o dată contractul”

Omul care a semnat contractul din partea statului român, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din 2004- Mihai Başulescu, a explicat, în mai 2013, pentru EVZ, cum a început povestea Bechtel. „S-a negociat mult, la nivel guvernamental, iar apoi s-a făcut o comisie mixtă: angajaţi CNADNR, avocaţi, americani”, a declarat fostul director. Întrebat dacă el crede că a făcut o greşală atunci când a parafat acest contract, fostul şef al drumurilor a explicat că, dacă ar fi să semneze acum iarăşi contractul Bechtel, ar face-o iarăşi. „Eu am semnat un contract OK la acea vreme. Problema a apărut după ce a intervenit partea politică şi s-au modificat clauze. Eu cred că se putea negocia mai bine cu americanii. Cert este că, dacă eu eram de vină, eram acuzat până acum”, a conchis Başulescu.

Miniştrii Transporturilor care au gestionat contractul păgubos

MIRON MITREA - 2004 A fost semnat contractul de către fostul şef al CNADNR, Mihai Başulescu – în prezenţa lui Adrian Năstase, premier la acea vreme. Atunci au început lucrările pe tronsoanele Câmpia Turzii-Cluj Vest şi Suplacu de Barcău.

GHEORGHE DOBRE - 2005-2006 Americanii de la Bechtel au devansat termenul de finalizare a lucrării cu un an. Atunci, compania a suspendat lucrările, iar statul român a ameninţat pentru prima dată că reziliază contractul.

RADU BERCEANU - 2006-2007, 2009-2010 Americanii reiau lucrările pe şantier. În 2006 este făcută publică o parte din contract. S-au alocat mai mulţi bani. Sunt inauguraţi primii 42 de kilometri ai autostrăzii. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au făcut un drive- test cu o Dacie Logan.

LUDOVIC ORBAN -2007-2008 Au început discuţiile privind oportunitatea acestui contract. Motivul: autostrada nu face parte din Coridorul IV, pretextul invocat pentru construirea acesteia. S-a pus pentru prima dată problema reducerii costurilor pe km.

ANCA BOAGIU - 2010-2011 Executivul a impus companiei să reducă costurile pentru fiecare km, de la 25 de milioane de euro- la 6,9 milioane şi reducerea cu 30% a valorii contractului. S-au inaugurat 10 km şi s-au reziliat şase tronsoane fără a se plăti un leu de la bugetul de stat americanilor.

DAN ŞOVA - 2012-prezent Ministrul Delegat pentru Marile Proiecte, Dan Şova, a anunţat rezilierea contractului. Nu a semnat el, ci şeful CNADNR - Mircea Pop, cel care era director adjunct, responsabili de autostrăzi, în 2004 -an în care s-a parafat contractul.

Vezi aici ce scoate la vânzare Bechtel:

https://www.rbauction.ro/brochures/cluj-napoca-ro-rom.pdf

 


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.