Valoarea tranzacţiei este evaluată la şase miliarde de lire sterline şi un acord ar urma să fie semnat spre sfârşitul anului, după ce Unilever îşi va reorganiza activitatea şi structura, susţin sursele.
Morgan Stanley şi Goldman Sachs vor să atragă ofertanţi privaţi care ar putea forma mari consorţii pentru a finanţa oferta, au adăugat sursele.
Goldman and Morgan Stanley au lucrat şi în trecut cu Unilever la alte tranzacţii.
Săptămâna trecută, Unilever a anunţat că ar putea renunţa la structura sa foarte veche, ce prevede menţinerea a două corporaţii separate, în Marea Britanie şi în Olanda, şi intenţionează să renunţe la divizia de margarină şi produse tartinabile, ca parte a unei revizuiri mai ample a afacerilor sale.
În timp ce analizăm opţiunile referitoare la divizia de margarină şi produse tartinabile, devine evident că structura legală duală face astfel de schimbări mai complexe, se arată în comunicatul Unilever, unul dintre cei mai mari producători mondiali de bunuri de larg consum.
Pierderea Unilever ar putea fi o lovitură pentru premierul britanic Theresa May, pe fondul temerilor legate de Brexit. Multinaţionalele cu sediul în Marea Britanie au beneficiat de deprecierea lirei sterline de la votul din iunie 2016 privind ieşirea ţării din UE, majorând valoarea vânzărilor lor în afara Regatului Unit.
Dacă Unilever alege Olanda, politicienii locali vor respira uşuraţi o perioadă, pe fondul temerilor privind intenţiile companiilor străine de a prelua firme olandeze.
Structura duală – Unilever este societate publică cu răspundere limitată şi în Marea Britanie şi în Olanda – a fost o parte cheie a companiei de la înfiinţarea sa, în 1930, în urma fuziunii dintre un producător olandez de margarină cu un furnizor britanic de săpun.
Cine va câştiga: Londra sau Rotterdam?, se întreabă analistul Joost van Beek, de la Theodoor Gilissen Bankiers. Acesta adaugă: Ei ar putea alege Marea Britanie, beneficiind de deprecierea lirei sterline, ca rezultat al Brexitului. Pe de altă parte, cu toate eforturile din sectorul de cercetare-dezvoltare (R&D) realizate de companie în Olanda, ar fi foarte important pentru o companie ca Unilever să rămână activă în Ţara Lalelelor.
Din cauza structurii duale, Unilever are două Consilii de Administraţie, două seturi de reglementări juridice şi de guvernare, două Adunări ale Acţionarilor şi pregăteşte două seturi de rezultate financiare, în euro şi în lire sterline.
"Ceea ce analizăm acum este complexitatea structurii legale. Am reuşit întotdeauna să trăim cu asta", a apreciat directorul general Paul Polman, cetăţean olandez.
Unilever se aşteaptă ca oportunităţile de achiziţii să vină şi să plece mai rapid, iar compania să se poată mişca mai repede fără structura duală. Vânzarea diviziei de margarină şi produse tartinabile ar fi mai uşoară, a explicat şeful grupului anglo-olandez.
De asemenea, Unilever a anunţat că va integra divizia de alimente şi băuturi răcoritoare într-o subsidiară cu sediul în Olanda.
Ampla revizuire a afacerilor Unilever vine după ce, în februarie, oferta de 143 de miliarde de dolari a lui Kraft Heinz Co pentru grupul anglo-olandez a fost retrasă.
Acordul ar fi reprezentat cea mai mare preluare realizată vreodată în industria alimentară, depăşind tranzacţia record de anul trecut, când producătorul de bere Anheuser-Busch InBev SA a preluat rivala SABMiller Plc cu suma de aproximativ 123 de miliarde de dolari, inclusiv datoria. Tranzacţia ar fi dus la crearea celui de-al doilea mare producător mondial de bunuri de larg consum, cu vânzări combinate estimate la 84,7 miliarde de dolari anul trecut, fiind depăşit doar de grupul Nestle.
Unilever a respins oferta care evaluează acţiunile companiei la 50 de dolari, apreciind că propunerea "subevaluează fundamental" grupul anglo-olandez.
Unilever (producătorul săpunurilor Dove, ceaiurilor Lipton şi îngheţatei Magnum) este prezent în peste 100 de ţări, are 163.000 de angajaţi, iar pe piaţa românească activează din anul 1995. Unilever South Central Europe coordonează din Bucureşti operaţiunile în şapte ţări din zonă – România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia şi Moldova.
AGERPRES
