Trei soluţii anticriză

E momentul să cumperi sau să vinzi? Această întrebare şi-o pun acum mai toţi oamenii de afaceri. Răspunsul este simplu: şi una, şi alta. Totul depinde de preţ, de cerere şi ofertă. Bani sunt atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ce investitor nu ar profita de o astfel de ocazie, dacă semnalul ar fi următorul: investiţi în turismul românesc, şi timp de doi ani nu plătiţi impozite! Banii ar putea fi direcţionaţi către staţiunile balneare din ţara noastră, care au

E momentul să cumperi sau să vinzi? Această întrebare şi-o pun acum mai toţi oamenii de afaceri. Răspunsul este simplu: şi una, şi alta. Totul depinde de preţ, de cerere şi ofertă. Bani sunt atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ce investitor nu ar profita de o astfel de ocazie, dacă semnalul ar fi următorul: investiţi în turismul românesc, şi timp de doi ani nu plătiţi impozite! Banii ar putea fi direcţionaţi către staţiunile balneare din ţara noastră, care au un potenţial uriaş, dar care sunt neexploatate corespunzător. În Occident, spa-urile aduc profituri semnificative, ocupând un segment important în sectorul turistic. Dar, în timp ce în bazele de tratament din Ungaria se lucrează cu nămol importat din Germania, la noi este o risipă de astfel de resurse naturale. La numai 60 de kilometri de Bucureşti se află staţiunea Amara. Specialiştii știu că proprietăţile nămolului de aici sunt depăşite, pe plan mondial, numai de cele ale nămolului de la Techirghiol. Din păcate, însă, aceste staţiuni sunt lăsate în paragină.

Cum poate însă România să concureze cu Ungaria sau Turcia, unde, prin lege, statul este obligat să aducă drumul şi facilităţile până la poartă, în cazul oricărui hotel nou-construit? De aceea, în lipsa unui cadru legal care să stimuleze acest domeniu, investiţiile în turism vor stagna, iar valoarea lor va reprezenta, în intervalul 2009-2010, circa 60% din totalul investiţiilor realizate în 2008. Vor fi finalizate cele deja începute, dar nu se vor mai construi complexuri hoteliere mari.

O altă modalitate de a atenua efectele crizei este încurajarea asociaţiilor profesionale. În România, nu există o grupare a investitorilor din turism. În cazul Turciei, Asociaţia Investitorilor din Turism a reuşit ca, din ‘89 până în 2005, să atragă investiţii în valoare totală de 40 de miliarde de dolari, din surse exclusiv private, asociaţia fiind un garant pentru succesul afacerii.

Şi, nu în ultimul rând, nou-înfiinţatul Minister al Turismului ar trebui să aibă o campanie de informare pentru toţi cei interesaţi să acceseze fondurile europene. În plus, trebuie simplificată toată această birocraţie care complică drumul spre banii comunitari. Într-o perioadă în care banul este tot mai scump, iar creditele tot mai dificil de obţinut, finanţarea nerambursabilă este o gură de oxigen.

Întrebarea care îi sperie însă pe toţi investitorii este aceasta: dacă în Vest criza a venit în condiţiile în care exista stabilitate pe toate planurile, şi cu toate acestea efectele sunt devastatoare, ce se va întâmpla în România?

Mihail Acatrinei  este general manager al Ramada Majestic