"Reducerea CAS cu 5%. Am mari semne de întrebare cu privire la oportunitatea acestei măsuri", a spus președintele României.

Şeful statului a menţionat că, potrivit estimărilor, deficitul va fi cuprins între 5 şi 5,5 miliarde de lei, iar măsura de compensare prin îmbunătăţirea colectării de către ANAF nu este suficientă. El a adăugat că va uza de prerogativele legale şi va chema Guvernul la consultări.

"Problema este dacă nu punem în risc stabilitatea fiscal-bugetară a ţării şi, în lipsa unor măsuri convingătoare, această măsură pune sub risc acordul cu FMI şi stabilitatea fiscală şi bugetară a ţării", a spus Băsescu.

Potrivit șefului statului, bugetul de anul trecut a suferit 3 corecţii în minus din cauza necolectării conform planificării. "Anul acesta, în primele 6 luni, cu toata taxa pe stâlp, avem un deficit de 2,4 miliarde de lei, deci rectificarea va fi din nou negativă. Nu văd de unde poate veni credibilitatea pentru ca peste noapte să se îmbunatăţească colectarea în aşa măsură încât să putem compensa cele 5 miliarde", a spus Băsescu.

El a recomandat Guvernului Ponta să aplice măsuri care să nu aibă efecte asupra populației, dând ca exemplu cele 35 de taxe introduse de la începutul anului. "Cred că una din ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul de 5 miliarde creat la fondul de pensii este creşterea de două-trei ori a taxei pe proprietate. O altă sursă este mărirea taxelor actuale sau inventarea de alte taxe", a adăugat Băsescu.

Conform șefului statului, o soluţie ar fi creşterea numărului de locuri de muncă, însă realitatea ne-a arătat că numărul salariaților din economie este în scădere.  "O altă soluţie ar fi creşterea salariului, în conditiile în care România are 4,4 milioane de salariaţi şi 5,4 milioane de pensionari. Oricum avem un dezechilibru uriaş, mai mult de un pensionar pe salariat. Ar fi solutie mărirea salariilor, dar nu ar accepta nici firmele, nici bugetul de stat", a spus Traian Băsescu.

Mai multe declarații ale președintelui României,  pe evz.ro

  • O altă sursă este tăierea investițiilor
  • Se va merge pe realocarea banilor de la investiții pe fondul de pensii
  • Sunt soluții una mai proastă ca alta, plecând de la premiza că cele bune sunt greu de aplicat.
  • Sunt îngrijorat cu privire la efectul promulgării acestei legi, și din acest motiv, voi uza de articolul 86 din Constituție și voi chema Guvernul la consultări
  • Este o problemă de importanță deosebită
  • Avem riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice
  • Ar fi păcat să ajungem din nou să ajungem într-o situație ca cea din 2009, tot a unor măsuri electorale luate la vremea respectivă de Călin Popescu Tăriceanu
  • Avem un risc macroeconomic consitent, care ar putea fi evitat doar prin mărirea taxelor pe proprietate, care este o eroare
  • Un alt risc – deraierea acordului cu FMI, nu ar fi mare problemă, marea problema e ca pierdem top-up, cele 10% adăugate de UE la proiectele de fonduri de coeziune
  • Cât timp avem acord cu FMI, se adaugă 10% la contribuția UE, ceea ce înseamnă că la autostrăzi și căi ferate, unde contribuția UE e 85%, acum este 95%
  • Riscurile sunt foarte mari, de aceea nu voi promulga legea până la o discuție foarte serioasă cu Guvernul legata de modul în care se poate acoperi reducerea CAS, care e foarte bună pentru companii.
  • Problema este să nu punem în risc stabilitatea macro-economică a țării
  • Urmăresc cu atenție și absorbția fondurilor europene cu care s-a lăudat Guvernul, – creșterea masivă a plaților către România de la CE de anul trecut se datorează facturilor generate de contractele semnate de Guvernul Boc
  • Anul trecut nu s-a semnat niciun contract mare pe infrastructură și nici alte contracte de anvergura care să genereze încasări anul acesta
  • Avem nevoie anul acesta de facturi de 2,2 mld euro pentru a preveni dezangăjarile, iar noi avem facturi de 440 milioane