armata americana, cea mai bogata din lume, a cumparat avioane de la Boeing fara sa se uite prea mult la costul aparatelor, fapt care constitut o subventie indirecta pentru modelele comerciale, aflate in concurenta cu oferta Airbus. Mai mult, pentru modelul Dramliner, Boeing va primi subventii si din partea Japoniei, care isi va ajuta producatorii nationali sa construiasca parti din noul model. La randul lor, americanii arata cu degetul spre imprumuturile garantate de catre statele europene. Airbus, spun negociatorii de peste Ocean, nu ar fi putut sa-si dezvolte atat de repede flota de aeronave comerciale fara astfel de imprumuturi preferentiale. Toate aceste acuze nu au dus insa la un conflict deschis, pana cand europenii nu au anuntat ca vor sa construiasca un concurent pentru planuitul model Dreamliner al lui Boeing. Numit A350, noul model a provocat fiori la Washington. Cu A350 si cu gigantul cu doua punti A380, care va zbura de anul viitor, Airbus inchide, practic, toata gama de aernove comerciale de peste 100 de locuri. Nu este deci de mirare ca intereselele economice, cifrate la miliarde de euro anual, au aprins spiritele pe ambele maluri ale Atlanticului.Desi greu de crezut, scandalul are totusi o miza mai mare. Runda Doha, de liberalizare a comertului international, a intrat intr-un con de umbra din cauza scandalului aviatic. Discutiile pe marginea acestui subiect treneza de cativa ani buni. Tarile in curs de dezvoltare cer un acces sporit pentru produsele lor agricole in zonele dezvoltate ale lumii. Tarile bogate, la randul lor, se asteapta la liberalizarea pietei serviciilor in tarile sarace, astfel incat institutiile financiare, de la banci la fonduri de investitii, sa poata opera mai liber pe pietele emergente. Cererea este suspecta in ochii saracilor, din moment ce tarile bogate nu si-au liberalizat serviciile finaciare nici macar intre ele. Intrarea capitalului speculativ, spun guvernele din America Latina, Africa sau Asia de Sud, ar da peste cap economii inca fragile.La randul lor, bogatii arata cu degetul catre regimul taxelor aferente schimburilor comerciale dintre tarile sudice, in curs de dezvoltare. Comertul dintre aceste state sarace cunoaste mai multe piedici decat in cazul comertului nord-sud sau nord-nord. Cu alte cuvinte, exista o legatura directa intre saracie si izolationism economic, demonstreaza observatorii economici din tarile dezvoltate.Toate aceste pozitii divergente au nascut, de-a lungul timpului, procese tot mai complicate. „Razboiul bananelor“ ii opune pe marii producatori americani fermierilor mici din fostele colonii europene. Europa a impus un embargo asupra carnii de vita provenite din America de Nord, din cauza utilizarii hormonilor, iar Canada si SUA au raspuns cu taxe suplimentare pentru produsele agroalimentare provenite din UE. Brazilia a castigat cazul subventiilor ilegale acordate de SUA fermierilor care cultiva bumbac, iar Japonia si Coreea se cearta pe cotele de import pentru otel. China este amenintata de Europa si America cu masuri de salvagardare in domeniul textilelor, care ameninta sa „rada“ industriile usoare din UE si SUA.Exista si conflicte mai marunte, cum ar fi discrimanari in comertul cu chibrituri sau baterii dintre diferite tari.Anual, circa 20 de astfel de procese sosesc pe masa OMC. Aceste conflicte complica negocierile aflate in curs intre principalii actori ai economiei mondiale. Cum in ultimii 50 de ani comertul international a crescut mai repede decat produsul intern brut al economiilor nationale, rezulta ca liberalizarea comertului este o sansa pentru dezvoltarea globala. Daca ea va fi ratata, putem afla si urmarind conflictele din cadrul OMC, precum scandalul subventiilor dintre Boeing si Airbus.
Evolutia exporturilor tarilor din zona euro
In ciuda cresterii economice modeste din ultimii ani, tarile din zona euro, in special Germania, s-au dovedit a fi o masinarie performanta de export. Concurenta asiatica, in principal cea chineza, nu a maturat avantajele europenilor, care se bazeaza pe produse inalt prelucrate si masinarii industriale. Aprecierea euro fata de dolar a fost tolerata bine de catre exportatorii europeni, dar continuarea trendului ascendent al monedei europene ar putea determina in acest an reducerea evolutiei ascendente a exporturilor. Potrivit observatorilor economici, exporturile germane si-au pastrat cota de piata, urmand ritmul de crestere al economiei mondiale. Acest fapt indica o dependenta accentuata a Germaniei fata de evolutia economiei mondiale.
Deficitul comercial al sua ia amploare
Deficitul comercial al Americii pare de nestavilit. In ciuda devalorizarii dolarului, ritmul de crestere al importurilor l-a depasit pe ce al exporturilor si la inceputul acestui an. Anul trecut, China a depasit Japonia in topul furnizorilor de bunuri pe piata americana. Europenii raman deocamdata pe primul loc, cu un export de 23 de miliarde de dolari in februarie 2005. China a exportat in aceeasi luna marfuri de 13 miliarde, in timp ce Japonia a expediat pe piata americana marfuri in valoare de „doar“ 11 miliarde de dolari.
