Guvernele pot reduce sărăcia şi inegalitatea prin taxe şi transferuri de bani. Programe de succes, precum Progresa-Oportunidades în Mexic şi Bolsa Familia în Brazilia, au ajutat la reducerea sărăciei şi inegalităţii în ultimele decenii, dar comparativ cu ţările bogate, statele din America Latină încă au probleme.
Potrivit unui nou raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), un club format în mare parte din ţări bogate, Chile este membrul grupului cu cele mai mari probleme de inegalitate. Ţara se plasează a treia de la bază, în faţa Mexicului şi a Israelului, după sărăcia relativă, măsurată în funcţie de ponderea populaţiei care câştigă mai puţin de jumătate din venitul mediu al ţării. Brazilia stă şi mai prost la ambele categorii, dar nu este parte din OCDE.
Cheltuielile guvernamentale pe sănătate, educaţie şi politici sociale sunt reduse, de circa 16% din Produsul Intern Brut (PIB); media OCDE este de circa 27%. Chiar dacă guvernul a introdus Ingreso Etico Familiar, noul program de transfer de bani ţinteşte numai populaţia extrem de săracă. O taxare mai eficientă şi progresivă ar creşte veniturile şi ar reduce inegalitatea. Numai evaziunea fiscală realizată de corporaţii şi de indivizi se estimează că aduce un cost pentru guvern de circa 2,5% din PIB.
Economia din Chile a crescut cu 6,6% anul trecut, dar va încetini la circa 4% în acest an. Este nevoie de oportunităţi de muncă mai bune şi de educaţie de calitate pentru a îmbunătăţi productivitatea muncii şi pentru a amplifica creşterea.
SURSA: The Economist