Deocamdata, America se straduieste sa faca saltul de la a vrea la a putea: sondajele de opinie indica un moral mult mai bun decat este situatia pietelor de capital si a vanzarilor. In preziua redeschiderii Bursei din New York, Gallup constata ca 45% din americani cotau nivelul economiei ca „bun” sau „excelent” (in accentuata crestere, doar 32% exprimand aceeasi parere inainte de atac), iar 75% din investitori declarau ca dramaticele evenimente nu le vor altera interesul de a cumpara actiuni. Ceea ce n-a impiedicat prabusirea indicelui Dow Jones, de-a lungul saptamanii trecute, cu 14,62%, fapt nemaiintalnit din octombrie 1932. Pe batranul continent, situatia sta invers. Bursele europene au regresat mai putin (Londra: 6,77%, Frankfurt: 8,03%, Paris: 6,5%), dar moralul este mai scazut, si viitorul, mai imprevizibil. Totusi, miliardarul George Soros este convins ca situatia se va redresa in cateva luni, fie si numai pentru ca iesirea din criza se va face, de aceasta data, activand in ordine inversa parghiile relansarii: intai, interventiile guvernamentale, apoi investitiile si, in final, stimuland consumul.

Criza isi selecteaza castigatorii
Investitorii se gandesc tot mai putin la pierderi si tot mai mult la profit
Dupa atacul terorist care a anihilat Wall Street-ul timp de o saptamana, jucatorii pietelor de capital dau credit companiilor a caror soarta se leaga de consumul de baza si de razboiul care bate la usa.

Bazele economiilor occidentale raman solide, chiar daca au fost puternic zguduite de atacul terorist asupra Wall Street-ului – afirma presedintele ABN AMRO NV, Rijkman Groenink, la unison cu toti cei care fac si desfac destinele finantelor mondiale.
Gigantii americani sfideaza criza: General Electrics anunta ca nu-si va modifica previziunile de profit pentru 2001 si 2002, Duke Energy cumpara, pentru 8,5 miliarde USD, compania care furnizeaza gazul natural pe coasta vestica a Americii de Nord, iar General Motors gaseste, dupa un an de tratative, ca este momentul sa parafeze preluarea grupului Daewoo.
Pietele de capital reactioneaza pozitiv la astfel de gesturi curajoase, ridicand imediat cotatiile companiilor care isi asuma un viitor. Probabil ca nu apelurile patriotice adresate investitorilor sunt cele care decid asemenea evolutii, dar este evident ca ei sunt solidari in nevoia si vointa de a crede in forta economiei americane. Pe de alta parte, lichiditatile acumulate sunt uriase – 18% din totalul capitalului din SUA, cota neatinsa din 1983 – reclamand un comportament investitional activ.
Speculatiile bursiere constituie acel semnal de pragmatism sanatos ca lucrurile intra pe fagasul normal.
Tranzactiile futures (decembrie 2001) pentru metale pretioase sunt inca in crestere, semn ca pietele sunt dominate de mari incertitudini: aproape 300 USD pentru aur, 487 USD pentru platina, 4,605 USD pentru argint. Din acelasi motiv, cuprul este in scadere, iar titeiul ramane o buna investitie, dar nu peste valoarea de 30 USD.
Brokerii occidentali recomanda companiile producatoare de echipamente militare, sisteme de securitate si de telecomunicatii. Pe val sunt Lockheed Martin si oricare alt furnizor al armatei, Vodafone, Marconi, Nokia, At&T Wireless, Verizon, alaturi de companiile miniere de orice fel, industria alimentara si farmaceutica, retelele de detailisti care vand la preturi minime (tip „One Dollar” si „Family Dollar”), dar si Gucci, precum si branduri simbol care atrag simpatia publicului: CNN, Washington Post, Harley Davidson, Walt Disney sau Morgan Stanley, supravietuitoarea dezastrului de la WTC.
Europenii se grabesc sa cumpere actiuni ieftine ale companiilor americane, in special Microsoft si Oracle, mizand pe faptul ca firmele de IT care vor ramane in viata dupa trecerea furtunii vor fi si cele mai castigate. Favorite sunt, desigur, marile companii, in IT ca si in orice alt sector.     

Industria de razboi a devenit cea mai profitabila investitie
Expertii Agentiei Bloomberg recomanda investitorilor cateva dintre cele mai promitatoare plasamente pentru perioada care urmeaza. Ca intotdeauna in asemenea situatii, companiile petroliere si cele aurifere sunt investitii relativ sigure, daca sunt achizitionate la un pret rezonabil. Declararea unui razboi total si de lunga durata impotriva terorismului face insa din actiunile furnizorilor de echipament militar cea mai profitabila investitie. Luand ca reper cotatiile din 10 septembrie, Bloomberg recomanda chiar si pretul maxim la care astfel de actiuni ar putea fi achizitionate.

Marii invinsi: liniile aeriene si turismul
Cele mai mari companii aviatice anunta reduceri de personal si perderi financiare; marile lanturi hoteliere pierd clienti
Cel mai afectate de atacurile teroriste, companiile aeriene mondiale au anuntat concedieri masive, reducerea zborurilor si au solicitat ajutoare guvernamentale pentru a trece peste criza cu care se confrunta. In toata industria turistica pluteste in aer recesiunea.

In conditiile in care numarul pasagerilor a scazut dramatic, costurile au crescut din cauza masurilor sporite de securitate, iar unele companii au de achitat datorii de zeci de milioane de dolari, liniile aeriene au in fata cea mai grava criza de la razboiul din Golf (1991), cand au pierdut aproape 5 miliarde USD.
Numai in Statele Unite, totalul disponibilizarilor vizeaza deja 100.000 de persoane, in top fiind cele doua companii aeriene ale caror avioane au fost deturnate, American Airlines si United Airlines, cu cate 20.000 de locuri de munca desfiintate. Urmeaza Continental Airlines, cu 12.000 de disponibilizati, si US Airways, cu 11.000. Boeing, cel mai mare constructor de avioane din lume, a anuntat ca va da afara 30.000 de oameni pana la sfarsitul lui 2002. Saptamana trecuta, actiunile acestor companii au scazut cu in medie 40%, iar Asociatia Internationala de Transport Aerian estimeaza ca ele vor pierde anul acesta in jur de 10 miliarde USD.
British Airways, cea mai mare companie din Europa, a anuntat ca 7.000 dintre angajatii sai vor ramane fara slujbe, iar cursele vor fi reduse cu 10%, in conditiile in care o treime din veniturile sale proveneau din zborurile transatlantice. Lufthansa se gandeste sa reduca cu 13% numarul zborurilor peste Ocean, iar KLM le-a redus deja cu 5%, in conditiile in care estimeaza pierderi de 100 milioane euro. Mai mult, Lufthansa a anulat o comanda de 15 avioane Airbus si patru Boeing. Compania belgiana Sabena, aflata in pragul falimentului dinainte de atentate, va concedia 1.400 de oameni, iar Swissair va concedia 3.000 persoane din divizia de catering. Specialistii bancii de investitii Credit Suisse First Boston estimeaza ca in acest an zborurile transatlantice vor fi reduse cu 40%, cele in Orientul Mijlociu cu 25%, cele in Asia cu 10%, iar in Europa cu 5%. In plus, ei prevad desfiintarea a 16.000 de slujbe din industria aeronautica europeana.
Liniile aeriene americane au primit deja 15 miliarde de dolari bani gheata si garantii guvernamentale. Statul american va acoperi in urmatoarele sase luni riscurile de razboi si terorism, pe care companiile de asigurari nu mai vor sa le acopere. Si ministrii de finante din Uniunea Europeana au decis sa acopere riscurile de razboi si terorism, dupa ce firmele de asigurari au anulat politele existente si au propus polite limitate.
Industria hoteliera, agentiile de turism si companiile de jocuri de noroc au fost puternic afectate. Marriott International Inc., Hilton Hotels Corp. si Starwood Hotel&Resorts au inregistrat diminuari puternice ale capitalului de piata, precum si anularea majoritatii rezervarilor pe septembrie. Oficialii estimeaza insa ca totul va reveni la normal peste doua-trei luni.    

Despagubiri de miliarde
Noile estimari in privinta daunelor pe care companiile de asigurari le vor avea de platit le depasesc pe cele facute imediat dupa evnimentele ce au zguduit America.
Allianz AG, de pilda, dadea publicitatii pe 13 august, la doua zile dupa atacurile teroriste, cifra de 700 milioane euro, reprezentand previziunile companiei in privinta despagubirilor ce urmau a fi platite. Zece zile mai tarziu, in urma revizuirii datelor, concernul german a anuntat pierderi mai mari, respectiv un miliard euro, adica circa 927,5 milioane USD. r
La randul ei, firma franceza AXA, asiguratorul europen numarul unu, estimeaza ca va plati daune in valoare de 550 milioane USD, cele mai afectate categorii de asigurari fiind asigurarile de viata, aviatice si cele de bunuri si raspundere civila. Acestea nu sunt singurele efecte pe care lumea asigurarilor le resimte in urma atacurilor teroriste. Agentia de rating Standard &Poors a diminuat ratingurile unor asiguratori mondiali de calibru, ca urmare a expunerilor la risc la care au fost supuse companiile in cauza. Astfel, ratingul Lloyds a scazut de la A+ la A, in timp ce, cel al Zurich Re s-a diminuat de la AA+ la AA.r
r
Pietele bursiere raman nervoase r
Crahul a fost evitat, dar indicii bursieri au cazutr
Luni, 17 septembrie, crahul a fost evitat. Rezerva federala americana (Fed) a intervenit inaintea deschiderii bursei. Dar daca o catastrofa imediata la bursa a fost evitata, efectul atentatelor asupra economiei mondiale este dificil de masurat. r
r
In ziua redeschiderii burselor la New York, Fed a cerut fondurilor speculative sa isi limiteze operatiile, si marilor institutii financiare (inclusiv fondurilor de pensii) sa nu le imprumute titluri. Aceasta interventie exceptionala a avut efecte, considera Le Monde. Recesiunea economiei americane, mai lunga si mai accentuata decat se prevazuse, apasa de la inceputul anului asupra economiilor europene. Japonia, ea insasi in criza de trei ani, e posibil sa intre in recesiune. Argentina si Turcia, in pragul falimentului, risca sa antreneze in caderea lor ansamblul tarilor emergente, creand o zona de instabilitate suplimentara. Lovitura asupra economiei americane survine intr-un moment cand economia era franata serios. La New York, bursele au atins nivelurile cele mai joase din ultimii trei ani. Consecintele atacurilor teroriste au fost cu atat mai dezastruoase cu cat economia americana era foarte slabita. Fed a confirmat: „Activitatea economica a stagnat, in ansamblul sau, in luna august si la inceputul lunii septembrie”. Indicele Dow Jones s-a situat miercuri, 19 septembrie, la 8.759,13 puncte, cu 25% mai putin decat recordul istoric din ianuarie 2000, si a pierdut 8,81% de la data atentatelor. r
Le Monde atentioneaza ca, daca va cobori mai mult de 10% intr-o sedinta, aceasta corespunde definitiilor date cuvantului „crah”. Un asemenea scenariu ar provoca inevitabil o cadere a burselor mondiale. „Pietele aveau un nivel scazut inainte de atentate, si dupa aceea au cazut puternic. Dar gestionarea crizei de catre bancile centrale si autoritati a fost excelenta. Nu cred ca mai exista motive de stres ca acum o saptamana, cu exceptia reeditarii unor evenimente foarte grave – atentate, represalii – si chiar si asa, nu va mai fi acelasi efect de surpriza. Ceea ce s-a intamplat a fost deja digerat, este deja in spatele nostru. Economia americana va cunoaste o recesiune mai lunga sau mai scurta”, considera Jean-Pierre Petit, economist a societatii Bourse Exane. tr
r
Atacul la bursa a fost mai devreme r
Tinta au fost actiunile societatilor de asigurari si aviaticer
CIA a cerut Londrei sa investigheze vanzarile suspecte a milioane de actiuni dinaintea zilei de marti, 11 septembrie. Autoritatile americane au pus sub ancheta numarul neobisnuit de mare de actiuni tranzactionate in industria aviatica si companiile de asigurari. r
La 30 martie a.c., Munich Re, cea mai mare companie de reasigurare din lume, anunta un profit record, cu un salt de 54% fata de anul trecut, anume de 1,55 miliarde USD (1,75 miliarde euro). Compania estima la acea data rezultate excelente, dat fiind ca despagubirile pentru catastrofe naturale erau restranse. In ciuda profitului record si a cresterii contante de la bursa, in chiar zilele dinaintea atacului, actiunile Munich Re au scazut brusc. Actiunile Munich Re, reasiguratorul unuia dintre turnurile gemene prabusite in atac, au fost tinta operatiunilor de short selling timp de patru zile inaintea atacului. r
La fel s-a intamplat cu titlurile la cel de-al doilea reasigurator al turnurilor, colosul elevetian Swiss Re, precum si la reasiguratorul francez Axa. Operatiunile short-selling genereaza profituri uriase atunci cand actiunile scad brusc, din cauza unui eveniment neasteptat. Short selling implica luarea cu imprumut de actiuni, vanzarea lor catre o terta parte, apoi re-cumpararea lor cand preturile cad. r
Autoritatile de reglementare in domeniul financiar din Germania, Japonia si SUA au informatii despre operatiuni de short selling ale companiilor de asigurari, aviatice si de armament – toate cele care au cazut dupa atac. S-au alaturat anchetei si autoritatile din Italia, Franta si Suedia. Un purtator de cuvant de la Axa a declarat: „Am informat autoritatea pietei financiare franceze ca sunt ingrijorari in ceea ce priveste operatiunile short selling”. Richard Crosslez, analist la Teather & Greenwood, broker, a spus ca a dat de urma mai multor operatii suspecte de short selling si share dumping in sectoarele puternic afectate de atacuri. El a spus ca, in vinerea dinaintea atacului, mai mult de 10 milioane de actiuni de la Merrill Lynch, banca de investitii din SUA, au fost vandute. El a adaugat ca i-au atras atentia si volumele exceptionale de actiuni ale companiilor de comert si de agrement. tr
r
Ce este short selling?r
O operatiune de tip „short selling” presupune castigul nu din achizitia de actiuni, ci din vanzarea lor. Speculatorii vand mai intai pachetul de actiuni (pe care nu il detin) la un anumit pret, anticipand ca acest pret va scadea in urmatoarea perioada (moment in care vor plati actiunile). In cazul unei astfel de operatiuni, prima tranzactie este vanzarea. A doua, cumpararea. Cum pot vinde actiuni pe care nici nu le detin? Imprumutul este practicat pe pietele financiare internationale. Un investitor imprumuta actiuni de la o casa de brokeraj. El le va vinde rapid, dupa care le va rascumpara, pentru a le inapoia casei de brokeraj. Esential este ca investitorul sa vanda scump si sa cumpere ieftin. Cu alte cuvinte, el va „simti” ca anumite actiuni urmeaza sa scada in perioada imediat urmatoare – de regula, pentru ca sunt supraevaluate; in cazuri exceptionale, din cauza unor evenimente majore.r
r
SUA au pompat 2,5 miliarde de dolari In armamentul din Afgansitan r
Finantarea menita sa stopeze influenta rusilor se intoarce acum impotriva Americii. Administratia Carter a raspuns invaziei sovietice din decembrie 1979 din Afganistan alocand 30 milioane de dolari in asistenta militara.r
Finantarea afganilor a saltat la 140 milioane de dolari in 1984, pentru ca patru ani mai tarziu sa ajunga la 700 milioane de dolari. La inceputul anului 1984, CIA raporta cheltuieli de 75 milioane de dolari pentru sustinerea mujahedinilor dintr-un buget de 140 milioane de dolari, finantari militare ale SUA in Afganistan. In 1985, 80% din 250 de milioane de dolari au sustinut activitatea a 200-300 de mii de insurgenti. La inceputul anului 1987, publicatia The Washington Post scria ca totalul fondurilor in 1985 fusese de 280 de milioane de dolari, in 1986 de 470 milioane de dolari si au totalizat 630 milioane de dolari in 1987. Prin urmare, in perioada 1980-1986, fondurile au totalizat 1,3 miliarde dolari. Dupa 1990, anumite surse sustin ca au fost alocate sume cuprinse intre 300 si 400 milioane de dolari si aproximativ 280, potrivit altor surse. r
r
Fonduri SUA pentru apararer
1980 -1986t1,3 mld. USDr
1987 t660 mil. USDr
1988 t700 mil. USD r
1989 t280 mil. USD r
1990 t280 mil. USDr
1991 t250 mil. USD r
1992 t200 mil. USD r
Totalt2,74 mld. USD r
r
Inarmarea In Orientul Mijlociu a fost puternic finantata de SUA r
• Finantari militare ale SUA in strainatate r
– 2001 – 3,6 mld. din care 3,4 miliarde pentru Orientul Mijlociu r
-2000 – 4,8 mld, din care 4,6 mld. pentru Orientul Mijlociu r
• Cheltuieli militare mondiale in 2000 t798 mld. r
• Cheltuieli militare SUAt295,3 mld. (37%) r
• Bugetul CIA – Top Secret 26,6 miliarde USD in 1998, singurul an in care CIA si-a facut public bugetul r
• Bugetul FBIt(mld. USD) r
– Anul fiscal 2001t2,3 r
– Anul fiscal 2000t2,8 r
r
Topul primilor 10 furnizori ai Apararii SUA r
r
Producatorul tValoarea contractelor de armament (mld. dolari) r
1. Lockheed Martint15,1r
2. The Boeing tt12 r
3. Raytheon tt6,3r
4. General Dynamics t4,1r
5. Northrop Grumman t3,1r
6. Litton Industriest2,7r
7. United Technologiest2,1r
8. TRW Inc t2r
9. General Electric t1,6r
10. Science Applications r
International Corp.t1,5r
r
Sursa: FSA – Federation of American Scientists SUA, Departamentul Apararii SUAr