Qatar, cea mai mică monarhie din Golf, a devenit un nume de talie globală. Obţinerea dreptului de a organiza Cupa Mondială din 2022 a reprezentat un triumf publicitar. Acum plănuieşte să intre şi în competiţia pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 2024.
Portofoliul său este impresionant: consorţiul Harrods, turnul Shard şi clubul de fotbal Paris St-Germain. Muzeul artei islamice din Doha este un extraordinar exemplu în privinţa felului în care banii pot fi puşi în serviciul culturii înalte. Fondul lui suveran, Autoritatea de Investiţii din Qatar, deţine bunuri care valorează între 100 şi 200 de miliarde de dolari în 30 de ţări. Vicepreşedintele Autorităţii este actualul premier al ţării, şeicul Hamad bin Jassim.
Qatarul este cel mai mare furnizor de gaze naturale lichefiate al Marii Britanii.
Canalul de televiziune specializat pe ştiri Al-Jazeera, fondat în 1996, constituie un exemplu de succes al "puterii paşnice", spărgând tabuurile într-o regiune dominată de presa de stat. Însă el şi-a pierdut credibilitatea pe timpul Primăverii Arabe, prin faptul că a susţinut mult prea deschis revoluţiile din Egipt, Tunisia, Libia şi, acum, Siria. El comentează foarte rar evenimentele interne din Qatar.
În calitate de jucător politic, Qatarul adăposteşte birouri ale talibanilor şi organizaţiei Hamas. Până în 2009 la Doha existase un centru comercial israelian – însă a fost închis în acel an, în urma incursiunii Israelului în Fâşia Gaza.
Transferul puterii nu constituie o surpriză: "Ne aşteptăm să vedem continua ascensiune a prinţului moştenitor, şeicul Tamim, şi nu doar în mod simbolic, pe măsură ce tatăl lui continuă să îl pregătească pentru cea mai înaltă funcţie din Qatar", scria ambasada americană într-o telegramă secretă din 2009 publicată de Wikileaks. "El va semna mai multe … decrete sub propria sa autoritate şi va prelua mai multe îndatoriri simbolice de conducere."
SURSA: RADOR
