Previziuni sumbre! Creșterea din Zona Euro în pericol

Creșterea din Eurozonă ar putea să încetinească și mai mult decât se estimase în mod obișnuit. Pot fi identificați mai mulți factori de risc principali care ar putea afecta negativ creșterea.

Creșterea din Eurozonă ar putea fi subminată în trimestrele viitoare, iar o asemenea încetinire ar putea declanșa o nouă fază a politicii fiscale expansioniste. Cu toate acestea, amploarea și eficacitatea următoarei runde de stimulente rămân incerte, iar unele guverne europene vor avea puține stimulente pentru a acționa.

„BCE ar putea recurge la o nouă rundă de relaxare cantitativă, în cazul unei evoluții economice negative sau a dezancorării estimărilor legate de inflație, chiar în 2020. (…) Ar putea apărea, la nivelul UE, o coaliție pragmatică între partidele politice populiste și cele principale pentru a reforma cei 3% din limita de deficit PIB”, spune Christopher Dembik, director de strategie macro la Saxo Bank.

În lunile următoare, creșterea din Eurozonă ar putea să încetinească și mai mult decât se estimase în mod obișnuit. Pot fi identificați șase factori de risc principali ce ar putea afecta negativ creșterea:

  • Un șoc al tarifelor ce lovește sectorul european de producție, mai ales industria auto germană ce reprezintă aproape 14% din PIB-ul Germaniei, dacă nu va exista un acord între SUA și Uniunea Europeană cu privire la importurile auto până la 1 decembrie.
  • Consecințele de durată ale încetinirii economice în China și ale contracției creditelor din Turcia care au afectat negativ deja exporturile germane începând cu finalul anului 2018.
  • Pesimism în rândul consumatorilor UE, ceea ce îi determină să economisească.
  • Probabilitatea unui Brexit fără acord pe 31 octombrie.
  • Risc mai mare de recesiune în SUA în 2020.
  • Tensiunile tot mai mari între SUA și Iran pe rutele petroliere strategice din Strâmtoarea Hormuz ce ar putea duce la întreruperi pe piața globală de petrol.

”Dacă unul sau mai multe dintre aceste riscuri se materializează, ceea ce e foarte probabil, în viziunea noastră, creșterea din Eurozonă se află în pericol de a fi subminată, ceea ce ar determina decidenții politici să intervină pentru a susține cererea și investițiile”, mai spune Christopher Dembik.

Acesta consideră că există deja condițiile pentru stimulente fiscale în zona euro pentru următoarele motive:

Dobânzile sunt extrem de scăzute, structural, cu alte cuvinte, costul datoriei este scăzut, deci reduce nevoia urgentă de a reduce datoria. Recent, pentru prima dată în istorie, dobânzile obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani din Austria, Franța și Suedia au scăzut sub zero. Pentru unele țări din Eurozonă, până la 88% din datoria publică restantă este cu randamente negative pentru o scadență de până în 2032. Aceasta este noua normalitate în Eurozonă. În consecință, în principalele țări europene costul datoriei este complet gestionabil.

Nu mai există prea mult loc pentru politica monetară. Banca Centrală Europeană este limitată la pragul zero, ceea ce înseamnă că ratele mai scăzute au un efect mai puțin pozitiv decât în trecut căci sunt deja foarte scăzute sau negative. BCE ar putea recurge la o nouă rundă de relaxare cantitativă, în cazul unei evoluții economice negative sau a dezancorării estimărilor legate de inflație, chiar în 2020, dar pentru a fi eficientă, trebuie să aibă o amploare mult mai mare decât în 2015, iar efectele sunt încă incerte.

În ultimii câțiva ani, literatura economică și academicienii de renume au pavat calea pentru politica fiscală expansionistă. În SUA, Teoria Monetară Modernă propune finanțarea unui Nou Acord Ecologist și ocuparea în totalitate a locurilor de muncă prin creșterea deficitului și folosirea băncii centrale pentru plata datoriei prin tipărirea mai multor bani.

Investițiile pentru finanțarea tranziția la energia curată încep să fie tot mai puternic sprijinite de către cetățenii europeni, dovadă fiind victoria partidelor ecologiste la ultimele alegeri pentru Parlamentul European.

”Stimulentele fiscale vor fi orientate, cel mai probabil, spre viitor, pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, educație și tranziția către o energie curată și va implica necesitatea de a revizui regulile de aur fiscale. (…) Cu toate acestea, există încă nesiguranță în ceea ce privește amploarea și implementarea stimulentelor. Dacă rămâne la latitudinea țărilor membre, cel mai probabil stimulentele vor fi sub-aprovizionate pentru că multe guverne nu prea au motivație pentru a face ceva”, încheie Dembik.

Saxo Bank Group este un specialist fintech de top, axat pe tranzacționarea multi-asset și investiții. Timp de peste 25 de ani, misiunea Saxo a fost de a democratiza investițiile și tranzacționarea.