În viziunea guvernanților, plata defalcată a TVA va aduce mai mulți bani la buget. În realitate, efectul poate fi contrar. Măsura va afecta cash flow-ul multor companii, care riscă astfel să intre în insolvență.
Reducerea evaziunii în domeniul TVA, creșterea gradului de conformare voluntară la plată a operatorilor economici și asigurarea unui mediu concurențial corect prin eliminarea avantajelor unor operatori economici cu comportament fiscal incorect care nu achită TVA la bugetul de stat. Acestea sunt motivele apariției Ordonanței privind plata defalcată a TVA, conform notei de fundamentare. Însă, chiar dacă măsura a avut ca punct de plecare intenții bune, modul de realizare este dezastruos.
Ce presupune plata defalcată a TVA
În primul rând, companiile înregistrate în scopuri de TVA vor fi obligate să-și deschidă un cont bancar distinct („Contul de TVA“) pentru a încasa TVA de la clienți, respectiv pentru a plăti TVA facturată furnizorilor. Încasarea sau plata se va face direct în contul de TVA al vânzătorului a TVA facturată clienților pentru livrări de bunuri și prestări de servicii. Mecanismul nu se aplică pentru încasările în numerar sau prin utilizarea cardurilor sau a altor substitute de numerar (în acest, furnizorul trebuie totuși să transfere suma în contul special în trei zile lucrătoare). Mai trebuie menționat că sumele din contul de TVA pot fi utilizate pentru plata TVA către furnizori sau pentru plata TVA datorată la bugetul de stat și că se interzice retragerea în numerar a unor sume din contul special. Teoretic, este permis transferul de sume din conturile de TVA în alt cont de către titular, însă numai cu aprobarea ANAF (nu este prevăzut niciun termen în acest sens). „Banii contribuabililor oneşti blocaţi în contul de TVA vor putea putea fi folosiți de acesta doar cu aprobarea prealabilă a ANAF (nu ştim în ce constă procedura de aprobare, probabil control documentar). În proiectul de Ordonanță însă nu există termen în care ANAF să dea aprobarea şi nici sancţiune. Pe vorbe, la consultări s-a spus că vor fi trei zile, dar în text nu apare“, atrage atenţia avocatul de business Gabriel Biriş.
„Termenele de plată vor afecta companiile și mai mult decât până acum. Presupunând că o tranzacție are un termen de plată de 60 de zile, TVA trebuie plătită până pe 25 a lunii următoare de către furnizor. În cazul în care clientul va plăti TVA, acesta va efectua plata către contul TVA, iar furnizorul nu va putea să utilizeze banii dacă nu este aprobat de ANAF. Prin urmare, ar exista, de fapt, un dublu impact“, susțin și reprezentanții companiei de consultanță Deloitte România. Aceștia atrag atenția că ideea plații defalcate a circulat încă de la crearea sistemului TVA, dar nu a putut fi pusă în practică din cauza impactului semnificativ asupra capitalului de lucru și a poverii administrative. „La cum arată în acest moment, mecanismul de plată defalcată a TVA va avea un impact negativ semnificativ din cauza poverii administrative mai mari și a influenței în cash flow. Aceasta va afecta fără deosebire evazioniști si contribuabili onești“, explică specialiștii companiei de consultanță.
Mai mult, o altă problemă majoră apare la articolul 19, care prevede sancţiunile în caz de contravenţie. „Sancţiunea pentru plata greşită a TVA este de 50% din sumă. Sancţiunea se aplică şi atunci când atât plătitorul cât şi beneficiarul declară şi îşi plătesc TVA corect. Doar pentru plata în cont greşit sancţiunea aplicată e 50%“, susține Biriş.
O lege care stă pe baze șubrede
Pe parcursul notei de fundamentare, autorii recunosc lipsa de performanţă a ANAF şi preconizează că măsura va aduce mai mulţi bani la buget. De asemenea, susţin că efectele asupra mediului de afaceri vor fi pozitive. „Impactul mecanismului asupra mediului de afaceri este favorabil, având în vedere că elimină avantajele operatorilor cu comportament fiscal incorect care utilizau sumele încasate de la clienţi reprezentând TVA în alte scopuri decât plata TVA datorate furnizorilor/prestatorilor sau bugetului de stat“, se arată în document. Tot aici se precizează că măsura nu are niciun impact social şi niciun impact asupra IMM-urilor.
Opinia mediului de afaceri este alta. Coaliţia pentru Dezvoltarea României atrage atenţia că „propunerea va genera dificultăţi de cash-flow majore pentru contribuabilii oneşti şi blocaje operaţionale semnificative pentru toate părţile implicate – trezorerie, instituţii de credit şi ANAF“.