ingredientele retetei paguboase ce a generat situatia cu care astazi Romania se confrunta. Pentru ca pensiile nu sunt suficiente unui trai zilnic decent, varstnicii lupta din rasputeri pentru slujbe. Rezultatul, vizibil in statistici, este ca suntem campionii central si est-europeni in materie de forta de munca imbatranita. Cei mai multi romani cu varste de 65 de ani si peste prefera slujbe prost platite pensiilor si mai mici la care au dreptul.Nu este in nici un caz un atu atunci cand, ca tara, ai planuri de crestere economica anuala de 6% din PIB si speri sa atragi finantari si investitori cu ajutorul carora sa le transformi in realitate. Piata de pe care acestia au de ales nu este atractiva, cu atat mai mult cu cat multi dintre numerosii varstnici ce evita sa iasa din randurile populatiei active lucreaza in economia informala. Dar nu in cea care aduce crestere economica, prin consumul angajatilor care castiga bani neimpozitati muncind la negru, ci in agricultura de subzistenta. Aproape o patrime din forta de munca se afla in aceasta situatie.
Aderarea de acasa nu se potriveste cu cea din UE
Socotelile pre-aderare dau bine pe hartie. Uniunea Europeana ar putea insemna rezolvarea problemei. Intrarea Romaniei pe piata europeana a muncii ne-ar putea transforma intr-o destinatie cautata de investitorii made in UE aflati in cautare de forta de munca. Pe de alta parte, fondurile europene, gestionate in scopul dezvoltarii activitatilor industriale si serviciilor, ar putea contribui la absorbtia milioanelor de romani angajati in economia subterana. Subventiile de care vor beneficia agricultorii in cadrul Politicii Agricole Comune ar putea, la randul lor, transforma economia de subzistenta in sursa de crestere economica. Si, in sfarsit, un sistem viabil de asigurari sociale si o lege care sa permita celor ajunsi la varsta pensionarii sa aiba suficiente venituri i-ar face pe cei ce au mai mult de 65 de ani sa elibereze posturi pentru tineri. Toate acestea sunt ipoteze a caror materializare depinde numai de politicile guvernamentale. Acestora din urma le revine rolul de a gestiona si canaliza resursele pe care Uniunea Europeana ni le furnizeaza, pentru ca sunt putini cei ce isi imagineaza, gandindu-se la finantarile europene, ca milioanele de euro ce vor intra in Romania dupa 2007 sunt o sabie cu doua taisuri. „Subventiile acordate agriculturii prin intermediul fondurilor structurale vor imbunatati conditiile de munca din mediul rural, iar daca sectorul serviciilor si cel industrial nu tin pasul, efectul va fi contrar celui scontat. Forta de munca va migra catre mediul rural, unde deja Romania are o problema”, semnaleaza punctul nevralgic Mihai Moia, coordonator de studii europene in cadrul Institutului de Studii Europene.